Pagina de istorie: George Barițiu, părintele jurnalismului românesc din Transilvania

George Barițiu s-a născut în anul 1812, în satul Jucu de Jos din comitatul Cluj. Tatăl său era preotul greco-catolic Ioan Pop Barițiu. George Barițiu și-a făcut studiile primare în școala unitariană din Rimetea, azi în județul Alba. A studiat apoi la gimnaziul greco-catolic din Blaj, apoi a mers la Cluj, la Liceul Romano-Catolic al Piariștilor. S-a întors apoi la Blaj, unde a făcut Facultatea de Teologie Greco-Catolică.

Inițial, George Barițiu dorea să se facă preot, însă, mai apoi, a decis să devină profesor. A predat prima dată la Blaj, apoi s-a mutat ca profesor la Liceul Comercial Românesc din Brașov. Acolo, după trei ani de activitate în învățământ, a fondat Gazeta de Transilvania. Tot în același ani, a fondat revista literară Foaie pentru minte, inimă și literatură, care apărea la Blaj. Cele două publicații erau difuzate peste Carpați de către librarul Iosif Romanov.

Din 1845, a renunțat la învățământ, pentru a se dedica presei. În timpul Revoluției de la 1848, Gazeta de Transilvania a devenit o adevărată tribună revoluționară.

Marele cărturar a fost ales vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de Blaj, alături de Simion Bărnuțiu. Președinții adunării erau cei doi episcopi români: Andrei Șaguna și Ioan Lemeny.

George Barițiu a fost nevoit să se refugieze în Câmpina, apoi în Bucovina. A revenit în Brașov abia după ce armata imperială austriacă a preluat din nou controlul, iar spiritele s-au liniștit.

După Revoluție, alături de canonicul Timotei Cipariu, a fondat ASTRA - Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Inițial, a fost secretar al ASTREI, iar mai apoi i-a devenit președinte.

ASTRA a început, din 1868, să editeze revista Transilvania, pe care o George Barițiu a condus-o o perioadă bună de timp. Redacția acestei reviste a pregătit prima enciclopedie românească, ce a apărut la Sibiu, însă după moartea lui George Barițiu.

Tot în 1861, marele cărturar a devenit deputat în Dieta Transilvaniei de la Sibiu și a fost ales în Senatul Imperial din Viena. În 1866, George Barițiu s-a numărat și printre fondatorii Societății Literare Române, precursoarea Academiei Române.

În 1893, în anul morții sale, George Barițiu a fost ales președinte al Academiei Române. În plan politic, George Barițiu a fost unul dintre fondatorii Partidului Național Român, al cărui președinte a fost ales.

Nu s-a mulțumit doar cu activitatea de profesor, de jurnalist, de om de cultură și de om politic, ci a creat și opere istorice. Lucrarea sa principală, Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, a apărut la Sibiu în trei volume.

George Barițiu a rămas în istorie drept unul dintre cei mai importanți lideri ai românilor ardeleni din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie