Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Papa Silvestru al II-lea, pasionat de știință, acuzat de vrăjitorie

papa.jpg

Papa Silvestru și Diavolul, ilustrație din Codexul lui Martinus Oppaviensis, cca 1460
Image source: 
https://commons.wikimedia.org/

În 12 mai 1003 se stingea din viață Papa Silvestru al II-lea. A fost unul dintre cei mai rafinați savanți ai vremurilor sale și, totodată, un ierarh destoinic, care a încercat să reformeze clerul în conformitate cu înaltele principii morale ale creștinismului. Activitatea sa i-a făcut numeroși dușmani. Aceștia nu au ezitat să îl acuze pe papă de vrăjitorie și că ar fi făcut pact cu Diavolul.

Papa Silvestru al II-lea s-a născut în jurul anului 946, în nobilimea franceză din regiunea Auvergne. Numele său era Gerbert d'Aurillac. A intrat într-o mănăstire din ținutul natal, unde s-a făcut rapid remarcat prin agerimea minții sale. Mănăstirea a fost vizitată de contele Borell al II-lea al Barcelonei, care l-a luat în Catalunia pe viitorul papă, pentru a studia științele.

La Barcelona, Gerbert a învățat limba arabă. Spania era, în mare parte, transformată într-un stat islamic. Gerbert a făcut parte dintr-o delegație trimisă la Cordoba pentru a negocia pacea dintre contele de Barcelona și emirul de Cordoba. A devenit fascinat de episcopii creștini mozarabi, care se îmbrăcau și vorbeau precum arabii, fără să își părăsească credința, și care studiau științele, cot la cot cu savanții musulmani și evrei, în marile universități ale vremii.

Gerbert a primit permisiunea de a studia la universitățile din Cordoba, din Sevilla și chiar din Maroc. A fost pasionat mai ales de matematică și de astronomie. S-a remarcat prin cunoștințele sale vaste. În anul 969, Borel al II-lea a făcut un pelerinaj la Roma și l-a luat pe călugărul Gerbert cu el. Tânărul călugăr i-a cunoscut acolo pe Papa Ioan al XIII-lea și pe împăratul romano-german Otto I. Acesta l-a angajat profesor pentru fiul său, împăratul Otto al II-lea.

După urcarea pe tron a elevului său, în 973, Gerbert a fost numit profesor al școlii catedralei din Reims. A fost numit, de asemenea, abate al unei mănăstiri și a primit titlul de conte. A devenit un personaj influent, care l-a sprijinit pe Hugo Capet împotriva ultimului rege carolingian al Franței, Lothar. Hugo Capet l-a detronat pe rivalul său și a întemeiat dinastia capețiană în 987. În 991, a fost ales arhiepiscop de Reims, însă desemnarea sa a stârnit revolta clerului local.

În aceste condiții, în 998, Papa Grigore al V-lea la numit pe Gerbert arhiepiscop de Ravenna și profesor al viitorului împărat Otto al III-lea. Un an mai târziu, Papa Grigore al V-lea a murit, iar Gerbert a devenit suveran pontif. Și-a luat numele de Silvestru, pentru că un Silvestru fusese cel care l-a botezat pe împăratul Constantin cel Mare.

În concepția noului papă, Creștinătatea trebuia reunită într-un nou imperiu roman, condus de împărat și de papă. A început reforma clerului și a interzis vânzarea funcțiilor ecleziastice și relațiile de concubinaj în care erau implicați numeroși episcopi. A reformat educația și a generalizat utilizarea cifrelor arabe în locul celor latine, precum și utilizarea abacului și a astrolabului.

Din cauza reformelor sale, romanii s-au răsculat și l-au alungat din oraș, atât pe el, cât și pe împăratul Otto al III-lea. Rebelii i-au permis să revină abia în anul 1002, când Papa Silvestru al II-lea a fost tolerat.

A murit în 1003 și a fost înmormântat în bazilica San Giovanni in Laterano. Opozanții săi, în frunte cu cardinalul Beno, i-au întinat memoria. L-au acuzat că ar fi studiat vrăjitoria la Cordoba și Sevilla, că și-ar fi câștigat tronul papal la o partidă de zaruri cu Diavolul, că ar fi făcut pact cu un diavol feminin, numit Meridiana, sau că ar fi avut un cap magic de bronz, care i-ar fi răspuns cu da sau nu la toate întrebările. Legendele despre acest papă sunt numeroase și, azi, sunt privite strict ca rodul superstițiilor unei lumi întunecate, pe care Silvestru al II-lea a încercat să o lumineze prin credință, educație și știință.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.55 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 12 mai 2020