Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Gripa spaniolă a ucis mai mulți oameni decât Primul Război Mondial

_camp_funston_kansas_.jpg

Soldați de la Fort Riley tratați la Camp Fuston
Soldați de la Fort Riley tratați la Camp Fuston
Image source: 
National Museum of Health and Medicine

Încă din Antichitate, bolile au decimat populații întregi. Lipsiți de tratamente, oamenii mureau cu milioanele, Europa pierzând în Evul Mediu chiar și o treime din populație, cum a fost în vremea epidemiei de ciumă. Cea mai ucigașă dintre pandemii a fost, însă, Gripa Spaniolă din 1918 care a omorât mai mulți oameni decât Primul Război Mondial, spune Anne Marie Moulin medic și director al Institutului Național de Cercetare în Sănătate din Franța. Cercetătoarea cu doctorat în istoria imunologiei,  a explicat pentru France24 ce au reprezentat aceste pandemii pentru umanitate.

Traducere de Ana Maria Florea Harrison; Click aici pentru prima parte a istoriei pandemiilor.

Gripa spaniolă. Tot ce are spaniol această boală e numele. Gripa din 1918 este denumită așa din cauză că, la vremea respectivă, Spania nu se supunea cenzurii războiului. Presa din această țara este prima care publică veștile alarmante: mii de persoane sunt atinse de gripă și mor subit, spune dr. Anne Marie Moulin.

„Tot ceea ce trebuie să facă virusurile gripale este să se transmită și să se adapteze în organismul gazdei. În cea mai mare parte a timpului, aceste virusuri circulă în lumea animală, dar, din când în când, trec la om după ce se modifică, își adaptează genomul și selecționează caracteristici care le permit să supraviețuiască.”

Gripa Spaniolă ar fi venit în realitate din Asia, dar punctul de plecare este stabilit în februarie 1918, în Kansas, la tabăra de antrenament Fort Riley. Mii de soldați americani sunt pe punctul de a se îmbarca pentru Franța, urmând să sprijine Aliații contra Germaniei. Unii mor de gripă în timpul traversării, dar alții poartă virusul până pe câmpurile de bătălie, iar boala găsește acum un formidabil vector de transmitere: războiul.

„Gripa se transmite foarte foarte ușor în tranșee, apoi în spatele frontului, la familiile soldaților, iar al doilea val, care a început mai exact în august 1918, a fost mult mai grav și cu o mortalitate mult mai mare decât valul precedent,” povestește Anne Marie Moulin.

Printre bolnavi se numără pictorul austriac Egon Schiele care moare pe 31 octombrie și poetul francez Guillaume Appolinaire, mort zece zile mai târziu. Când pandemia se extinde până în aprile 1919, iar bilanțul este înspăimântător: gripa spaniolă a ucis peste 20 de milioane de oameni în Europa și în jur de 50 de milioane în toată lumea. Numărul victimelor sale depășește cei 18 milioane de morți – victime ale războiului în sine.

Se credea că e cancerul gay-lor

Sida. La începutul anilor 1980, numele care i se dă este cancerul gay pentru că pare a afecta în principal comunitatea homosexuală. În curând, alte categorii de pacienți sunt afectați de boală, precum cei care suferă de hemofilie sau consumatorii de heroină. Pe 5 iunie 1981, Centrul Epidemiologic din Atlanta, Statele Unite, alertează lumea medicală, insitând pe scăderea imunității pacienților. Anne Marie Moulin:

„Virusul se instalează în centrul sistemului imunitar și anume în limfocite, al căror rol este cel de a lupta contra infecțiilor. SIDA se manifestă prin tot felul de infecții precum encefalite sau pneumonii, dar și alte infecții care pot atinge toate organele, fapt care explică de ce în primii ani de la descoperirea virusului, bolnavii supraviețuiau în medie 2 ani.”

În 1983, o echipă de cercetători de la Institutul Pasteur, identifică HIV-ul: Virusul Imunodeficienței Umane, dar bătălia nu face decât să înceapă. Originară din Africa Centrală, SIDA se extinde pe toate continentele, ajutată de circulația populației și de prostituție. Cele două căi de transmitere ale virusului sunt sângele și secrețiile sexuale. Boala face victime în rândul tinerilor din lumea întreagă. La apogeul pandemiei, în anii 2000, două milioane de oameni mor anual de SIDA.

„La acel moment, s-a descoperit că Africa avea o activitate medicală mai mare decât se credea. S-a aflat că se făceau mai multe injecții și transfuzii decât se credea, dar cu material nesterilizat, așa încât campaniile de vaccinare au propagat și SIDA din păcate”, spune cercetătoarea de la Paris.

Tratamentele anti retrovirale au redus considerabil mortalitatea. La ora actuală, în jur de 38 de milioane de persoane au virusul, dar sunt în viață. În anumite țări, oamenii nici măcar nu știu dacă au sau nu HIV și ignoră boala, iar în altele și dacă ar ști, nu ar fi tratați.

Ciuma Atenei, Ciuma Bubonică, Holera, Gripa Spaniolă și SIDA, iată marile pandemii care au pus la grea încercare soarta omenirii. COVID 19, un coronavirus, este acum principalul dușman din punct de vedere epidemiologic, fiind vorba de un virus nou despre care se știu puține. Deși mortalitatea sa nu este la fel de mare ca a celorlalte pandemii, pentru că astăzi există medicamente și metode de protecție, COVID 19 a ucis până acum 300.000 de oameni. În doar câteva luni.

Citiți aici materialul original in limba franceză pe France 24.