Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dr. Ioan Cantacuzino a vaccinat în focar de holeră încă din 1913

ioan-cantacuzino.jpg

Dr. Ioan Cantacuzino
Dr. Ioan Cantacuzino a inventat vaccinul contra holerei si a vaccinat în focar
Sursa imaginii: 
cantacuzino.mapn.ro

Pro sau contra vaccin? Dacă am fi trăit acum 100 de ani, nici măcar nu ne-am fi pus această întrebare. Atât de speriată era populația de bolile care făceau ravagii, încât ar fi făcut orice să se pună la adăpost. Românii nu erau ocoliți de boli și au fost printre primii care s-au vaccinat empiric contra variolei printr-o metodă venită pe filieră otomană: variolizarea. Peste ani, Dr. Ioan Cantacuzino a inventat vaccinul contra holerei care a salvat mii de vieți în războaie, prin tehnica vaccinării în focar, recunoscută internațional și denumită de francezi „Experiența românească.” Dacă gripa spaniolă pare să nu fi afectat Regatul României, tifosul l-a ucis până și pe micuțul Mircea, mezinul Reginei Maria, după cum povestește  profesorul doctor Octavian Buda, șeful catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și fost președinte al Asociației Europene de Istoria Medicinei

Citiți aici prima parte a interviului cu Pr. Dr. Octavian Buda și aici a doua parte.

Pr. Dr. Octavian Buda: Gripa începe să-și facă simțiță prezența încă de la începutul secolului XIX. Există epidemii, poate chiar epidemii de gripă, deci mult mai vechi, dar sunt foarte greu de reconstituit și se pune problema măsurilor care pot fi luate în acest context, dacă există o posibilitate de vaccinare la gripă, lucru care știm că într-o primă fază, cel puțin pentru secolul XIX nu a fost posibil. Virusul gripei este identificat în anii ‘30-40. Mergând în timp, Primul Război Mondial sau Marele Război, este un areal în care se manifestă un mixtum compozitum: epidemia de tifos exantematic, care a făcut ravagii mai ales în iarna lui 1917 în sudul Moldovei până la Iași, există febra tifoidă care nu trebuie confundată cu tifosul exantematic, gripa și, nu în ultimul rând, holera. Legat de holeră, există un efort remarcabil pe care îl face doctorul Ion Cantacuzino, cel care reprezintă armata română pentru efortul de oprire a epidemiilor: el a încercat o vaccinare în focar de boală, vaccinare pe care a încercat-o chiar și mai devreme în timpul Războiului Balcanic din 1913, în sudul României.

Rep: Și a funcționat?

Pr. Dr. Octavian Buda: A funcționat și pentru aceasta el are un credit pe plan internațional, cercetători de la Institutul Pasteur de la Paris au numit această tentativă de vaccinare în focar epidemic, experiența românească.

Rep: Și ajungem la Gripa Spaniolă care a făcut ravagii, a omorât cred de trei ori mai mult decât a omorât războiul în sine...

Pr. Dr. Octavian Buda: Gripa Spaniolă este o formă gravă de gripă, se pare că a avut o asociere cu gripa porcină. Primul virus de gripă este identificat la porci în anii 30. Da, (gripa spaniolă n.r) este o gripă extrem extrem de agresivă care, din păcate, a avut un al doilea val în a doua jumătate a anului 1918. Repet, suntem într-o epocă în care vaccinare în cazul gripei nu putea fi concepută, iar alte metode de tratament la vremea respectivă nu existau.

Rep: Suntem în plină cenzură, în plin război. Presupun că exista cenzură în Regatul României. Știm care a fost numărul de victime pe care l-a făcut la noi această boala?

Pr. Dr. Octavian Buda: E foarte greu de spus. Am oarecare rezerve. De ce? Gripa spaniolă este adusă de soldații americani care au debarcat la începutul anului 1918 în Spania. De acolo vine și termenul, mai mult sau mai puțin eufemistic. Acești soldați bolnavi, mergând pe front, infestează mai mult teatrul de război din vest care se prăbușește și în care, se pare că acestă epidemie a avut un rol foarte important de jucat. Ori, România, în perioada respectivă, se afla sub ocupație germană. Trupele germane s-au împuținat pe măsura necesității ducerii acestora pe frontul de vest. După cum se știe, războiul s-a terminat în noiembrie 1918 și, practic în timpul ocupației germane, nu poți să spui că ai oameni bolnavi de gripă spaniolă veniți în teritoriile de la noi. Deci e foarte posibil să fie cazuri, nu contest, dar posibilitatea de a diferenția o gripă mai simplă, mai banală de acestă formă nunantă care a fost gripa spaniolă, este foarte greu de făcut. Bucureștiul și Iașiul au fost devastate în primul rând de tifos exatematic și de febră tifoidă.

Rep: Băiețelul reginei Maria, Mircea a murit...

Pr. Dr. Octavian Buda: Da, dar aici rămâne de discutat, convingerea mea este că a muriot de tifos și nu de gripă spaniolă.

Rep: Da, de tifos..

Pr. Dr. Octavian Buda: Deci tifosul a făcuut ravagii în teatrul de război din România. Gripa spaniolă, nu știu ce să spun.