Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Galați, 30 iunie 1940: primul masacru al Holocaustului din România

galati4.jpg

Victime ale masacrului de la Galați
Numărul victimelor masacrului de la Galați din 30 iunie 1940 este estimat între 80 și 400
Image source: 
Arhiva CNSAS

Acum 80 de ani a avut la Galați un masacru de proporții comis de armata română împotriva unor persoane, în mare măsură evrei care doreau să treacă în Basarabia, ocupată de URSS. Care au fost circumstanțele în care s-a produs acest eveniment practic necunoscut?

Reporter: Retragerea armatei române și a refugiaților din Basarabia în urma ultimatumului sovietic s-a produs într-o stare de haos care a generat panică și tensiuni, care au degenerat în vărsare de sânge.

A existat și o mișcare în sens invers, mai ales din partea evreilor, după cum povestește jurnalistul Dorian Galbinski.  

Dorian Galbinski: Bunicii mei veniseră la Constanța din Basarabia, nu știu exact când dar probabil prin 1927 sau 1928, s-au stabilit la Constanța, dar din cauza politicilor antisemite al guvernelor succesive din România la sfârșitul anilor ’30 și începutul anilor ’40, după ultimatumul URSS privind Basarabia s-a gândit că poate e mai bine să se întoarcă acolo.

Au plecat la Galați, pe acolo se trecea în Basarabia, numai că atunci cân au ajuns acolo li s-a spus că granița s-a închis și atunci s-au întors la Constanța.

Reporter: Poate că au fost norocoși că au rămas în România.

Dorian Galbinski: Da, și ei au considerat ulterior că au fost notocoși pentru că mulți dintre cei care au reușit să treacă în Basarabia în 1940 aveau să piară deportați în lagăre după revenirea administrației românești sub conducerea lui Antonescu în 1941.

Reporter: Galați a devenit un așa numit punct de forfecare, în care se încrucișau refugiații care veneau din Basarabia împreună cu armată română, cu cei care doreau să treacă în sens  invers ca să ajungă în provincia proaspăt anexată de URSS.

Aici s-a produs la 30 iunie 1940 un masacru de proporții, despre care s-a vorbit prea puțin până acum și despre care explică istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și membru al colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Armata trage în plin

Adrian Cioflâncă: Autoritățile locale militare decid că prioritate refugiații care veneau din Basarabia, iar cei care urmau să ajungă în Basarabia sunt opriți, pe termen nelimitat și sunt închiși într-un lagăr încropit din preajma gării Galați.

Articol din presă, 1940
Presa vremii a publicat varianta oficială prezentată de armată
Image source: 
Ziarul Universul

Acolo se adună în jur de 2000 de persoane care sunt închise fără alimente, sub cerul liber, care nu primesc apă, nu primesc mâncare și, mai mult, sunt percheziționate de agenți vamali, militari și polițiști pentru a li se lua bunurile găsite asupra lor.

Sunt invocate vreo două ordine ministeriale și niște regulamente, iar acest control duce practic la jefuirea populației închise în lagăr. Vorbim de evrei, de români basarabeni, de ruși și de ucrainieni.

Din acest episod al controlului izbucnește masacrul. Trebuie știut că în zona Galați se adună trupe care tocmai se retrăseseră din Basarabia, care trecuseră prin episoadele complicate din sudul Basarabiei și de asemenea printr-o confruntare militară care a avut loc pe capul de pod de la Giurgiulești.

În atmosfera aceasta tensionată, autoritățile militare iau decizia de a folosi trupe retrase în paza Galațiului, ceea ce agravează situația, pentru că oamenii aceștia se întorc frustrați pentru că nu avuseseră voie să tragă, se întorc înfricoșați, se întorc dornici de răzbunare și în scurt timp vor găsi oportunitatea pentru acest lucru.

Interesant este că în Galați se retrage și comandantul corpului de cavalerie, generalul Constantin Atanasescu, care pur și simplu și-a părăsit trupele, urcându-se în tren și s-a dus la Galați unde a contribuit la ideea care devine un consens, că evreii au cauzat nenorocirile, haosul și umilința trupelor române din timpul retragerii.

Incident declanșator

Așadar, se produce acest control vamal, iar masacrul izbucnește în momentul în care intervine un incident între o femeie, care protestează față de controlul vamal, militarul care era prezent în acel grup de control o pălmuiește,  partenerul femeii sare în ajutorul ei, militarul trage un foc de armă de avertisment, iar cei din paza exterioară a lagărului, pentru că vorbim de un incident care se produce din interiorul lagărului, au interpretat acel foc de armă ca fiind tras de refugiați.

Victime ale masacrului de la Galați
Masacrul a început de la un incident la controlul vamal al refugiaților
Image source: 
Arhiva CNSAS

În scurt timp s-a stârnit o psihoză cum că refugiații atacă paza militară din zona gării, iar marinarii – era acolo o unitate de marină de 24 de persoane și - și mai multe unități de infanterie de asemenea era o unitate de infanterie care se afla în tren, tocmai retrasă din Basarabia, toți aceștia pleacă spr zona lagărului și deschid focul în plin împotriva refugiaților. Sunt uciși între 80 și 400 de oameni.

S-au păstrat fotografii îngrozitoare de la această crimă în masă și un proces verbal cu victime, iar din acest proces verbal putem ghici etnia victimelor, o parte dintre ei erau evrei, dar au fost uciși de asemenea mulți țărani români basarabeni, ucrainieni și ruși.

Am fost la Galați să caut groapa comună cu victimele masacrului și dacă vă închipuiți nimeni din acel oraș mare - e adevărat imdustrializat, cu un rulaj al locuitorilor foarte mare, așadar cu o memorie locală mai slabă - nimeni nu știe unde sunt aceste gropi comune, ceea ce mi se pare de-a dreptul suspect.

Eu sper ca totuși să putem afla unde au fost îngropați cei 80 sau 400 de oameni, sper ca pe gara din Galați să fie pusă o placă memorială care să amintească de acest masacru și sper ca România să-și asume faptele de atunci.

Reporter: De ce variază numărul estimat al morților așa de mult, între 80 și 400?

Adrian Cioflâncă: Iată ce spune rechizitoriul procuraturii nr. 58 la procesul din 1952 (în timpul regimului comunist):

"Din actele oficiale rezultă că numărul morților este numai de 48 morți și 62 răniți (1). Actele s-au încheiat însă de către autorități de maniera pe care o vom arăta mai jos, așa că noi reținem declarația data de către martorul Dr. Bauling, care arată că numărul morților se apropie de o mie, fiindcă timp de 12 ore furgoanele primăriei au cărat morții direct la cimitir. De altfel, din declarația tuturor martorilor și din recunoașterile acuzaților rezultă că s-a tras în mod intens cu mitralierele și s-a epuizat toată muniția aflată asupra ostașilor."

Unii martori spun de 80 de morți, alții de 400.

Începutul Holocaustului

Reporter:  Se poate spune că acest masacru reprezintă prima crimă în masă de pe teritoriul României în perioada modernă, cu excepția lui 1907 și reprezintă de fapt începutul Holocaustului din România?

Zona gării Galați
Pe locul unde a avut loc masacrul la Galați nu se află nicio placă comemorativă
Image source: 
Adrian Cioflâncă

Adrian Cioflâncă: Da, este începutul Holocaustului și acest lucru pune în cauză modul în care explicăm în mod obișnuit Holocaustul din România.

Ca factor explicativ invocăm guvernele antisemite, ori cel legionar, ori cel al lui Antonescu de după ianuarie 1941. Or, în această situație, puterea era deținută de un guvern nu era explicit antisemit. Știm că avea foarte mulți antisemiți în componență, dar este clar că explicațiile stau și altundeva.

Lucrurile încep mai devreme și avem aceeași logică de funcționare pe care o găsim în timpul pogromului de la Iași, exact un an mai târziu, o combinație de factori structurali cu factori conjuncturali.

Iar factorii structurali pe care i-aș invoca aici sunt doi: unul de natură ideologică, culturală și altul de natură instituțională.

Vorbim de prezența antisemitismului în toate structurile de putere din România care devine obictul unui consens imaginat de cultură politică, care are efecte clare asupra politicii României încă din vara anului 1940, iar factorul instituțional este armata, despre care vorbim încă puțin.

La conducerea armatei avem în acest moment generali pe care-i vom regăsi în timpul crimelor în masă din 1941.

Secția a II-a a Marelui Stat Major, care era unitatea de informații și contra-informații a armatei, era organismul cel mai antisemit din structura instituțională a armatei, și în acest caz are un rol covârșitor prin aceea că distorsionează faptele prin focalizarea responsabilității pentru haosul din Basarabia asupra evreilor și pentru că nu ia măsuri pentru stabilizarea situației decât cu întârziere și mușamalizând apoi anchetele împotriva acelora care au comis crime în masă la Galați și la Dorohoi.

Procesul acuzaților

Reporter:  A fost cineva pedepsit pentru crimele de la Galați?

Adrian Cioflâncă: Da, acesta este un lucru pe care l-am aflat relativ recent, pentru că dacă ne uităm la ce s-a scris despre masacrul de la Galați în cărțile clasice, ale lui Jean Ancel și Radu Ioanid găsim foarte puțin, găsim informații pe care Jean Ancel le-a primit pe sub mână de la istorici oficiali în perioada anilor ’80 când a fost în România și a fost urmărit strict de Securitate și cu mare chin a pus mâna pe câteva documente, iar Radu Ioanid se bazează pe un dosar care a ajuns la Muzeul Holocaustului de la Washington pe baza protocolului cu CNSAS.

Alexandru Dumitrescu și Mihail Bratoveanu
Alexandru Dumitrescu a fost ofițerul cu rangul cel mai înalt condamnat, iar Mihail Bratoveanu a supraviețuit până după 1990, ne-exprimând vreun regret
Image source: 
Adrian Cioflâncă

Pe lângă aceste surse subțiri am identificat un dosar mare cu 11 volume, având peste 4200 de file, în care sunt condamnate nouă persoane pentru masacrul de la Galați.

Ofițerul cu rangul cel mai înalt vizat de anchetă a fost Alexandru Dumitrescu, care era locotenent colonel în 1940 și a fost condamnat în 1953 la 12 ani de muncă silnică.

A avut loc o anchetă și în 1940, dar aceasta a fost mușamalizată.

Mai avem un personaj esențial în această poveste, cel care conducea unitatea de marinari din gară, anume Mihail Bratoveanu, care a făcut închisoare  pentru că a comandat acest pluton care a acționat în gara Galați. Este interesant că acest personaj povestește în mai multe feluri masacrul de la Galați în închisoare, în diferite faze ale anchetei, și apoi pe interceptările Securității. A ajuns ca spre anii ’80 să facă bravadă. Interesant este că omul acesta prinde și revoluția din ’89 și după Revoluție se laudă în presa din Galați cum a participat la acest masacru și că a făcut ce trebuia conform ordinelor militare de atunci.

Este un personaj tragic, dar care e foarte important de studiat pentru a înțelege dinamica violenței.

(1) Raport Medico Legal

Subsemnaţii Doctori – Med. Lt. Rez. Pincu I. Delegatul Spitalului Militar Galaţi – şi Dr. I. Manoliu medic legist al Tribunalului Covurlui asistaţi de Locot. Magistrat Ilarie Cârlea delegatul Parchetului Militar Galaţi – transportându-ne la spitalele din localitate am procedat la examinarea cadavrelor şi verificarea cauzei morţii cadavrelor provenite din evadarea din ziua de 30 iunie 1940 constatând următoarele:

În ziua de 1 iulie 1940 orele 11 a.m. la Spitalul Militar Galaţi am verificat cauza morţii următoarelor cadavre.

La Morgă am găsit 33 cadavre dintre care 20 identificate cu acte găsite asupra lor şi 13 necunoscuţi cărora li s-a luat semnalmentele, amprente şi fotografii.

1. Leventer Mendel, conting(ent) 1919, din comuna Panciu jud. Putna, prezintă 3 plăgi împușcate în coapsa dreaptă, 2 plăgi împuşcate toracice cu orificiul de intrare anterior care au transfixat membrele superioare la nivelul coturilor.

2. Cazacu Nicolae 26 ani din Horăşti, Lăpuşna, 5 plăgi împuşcate din care 4 toraco-abdominale şi una (în) braţul drept.

3. Ion Chi. Erezanu de ani 58 din Meleşti, Lăpuşna, prezintă 2 plăgi împuşcate toracice cu orificiul posterior 1 cu orificiul de intrare anterior, 1 toracică şi 1 abdominală.

4. Cadavru necunoscut prezintă următoarele: plagă împuşcată toraco-abdominală cu orificiul de intrare anterior şi trecut de sus în jos.

5. Teleagă Toma de ani 53 din Ciufleşti, Tighina, prezintă 2 plăgi împuşcate toraco-abdominale cu traectul antro-posterior de sus în jos şi plagă împuşcată a braţului drept.

6. Cioriş Profir de ani 21 din Hagicurta, Ismail, prezintă o plagă împuşcată craniană cu traectul mastoido-parietal de la dreapta la stânga, o plagă împuşcată abdominală cu traect post-anterior.

7. Cadavru necunoscut prezintă o plagă împuşcată toracică cu orificiul posterior tranfixând umărul drept.

8. Frunză Teodor de ani 43 din Dăceni, Lăpuşna, domiciliat în Bugaz, prezintă o plagă împuşcată în regiunea toracică penetrantă şi o plagă mare tăiată toracică anterioară.

9. Cadavru necunoscut prezintă o plagă împuşcată în regiunea anterioară a coapsei stângi cu zdrobirea femurului şi a părţilor moi dinăuntru în afară, o plagă împuşcată la coapsa dreaptă 1/3 inferioară.

10. Cadavru necunoscut prezintă o plagă a cotului stg. cu zdrobirea oaselor, o plagă împuşcată abdominală cu perforarea stomacului spre dreapta, o plagă împuşcată toracică penetrantă şi o plagă fesieră dreaptă.

11. Sampuli Emanoil din Chircova Tighina prezintă plagă împuşcată toraco-abdominală dinapoi înainte cu infiltraţia plămânului şi plăgi tăiate în regiunea cervicală anterioară.

12. Cadavru necunoscut prezintă o plagă tăiată penetrantă în regiunea toracică anterioară, plagă împuşcată în regiunea craniană şi maxilară stângă, plagă împuşcată în regiunea coapsei drepte în 1/3 inferioară dinapoi înainte cu zdrobirea femurului.

 13. Ghinișliu Mihail de ani 29 din comuna Chirşoava, Tighina, prezintă plagă împuşcată braţul stg. cu zdrobirea oaselor, plagă împuşcată în regiunea toracică postero-anterioară, plagă împuşcată toraco-abdominală.

14. Soil Moldoschi de ani 18 din oraşul Tighina, plagă împuşcată toraco-abdominală de la stânga la dreapta posterior.

15. Bondor Anton de ani 20 din Terişanca Veche, Cetatea Albă, prezintă o plagă toracică de la stânga la dreapta.

16. Bugaev Platon de ani 20 din oraşul Tighina, plagă împuşcată cervicală de la stânga la dreapta cu hemoragie mare.

17. Cadavru necunoscut prezintă o plagă împuşcată postero-anterioară – plagă împuşcată a antebraţului drept cu zdrobirea oaselor.

18. Cadavru necunoscut, plagă împuşcată toracică dreaptă posterioară cu hemoragie mare internă, plagă împuşcată la coapsa stg. în 1/3 inferioară.

19. Caranastase Gheorghe din Bucureşti prezintă plagă împuşcată la coapsa dreaptă cu orificiul de intrare înăuntru. Plagă împuşcată toraco-abdominală.

20. Sld. Tomaşov Victor din Batal. Inf. Ușoara, Divizia 3 Cavalerie care a sucombat în spital prezintă plagă împuşcată a coapsei drepte.

21. Necovea Petre de 19 ani din comuna Chisova, jud. Tighina, prezintă plagă toracică postero-anterioară de la stânga la dreapta, plagă împuşcată în regiunea fesieră stângă cu zdrobirea osului sacral.

22. Balgic Alexe de ani 18 comuna Cubei, jud. Cahul, prezintă plagă împuşcată toracică anterioară cu hemoragie internă şi plagă a antebraţului stg. cu zdrobirea oaselor.

23. Dincof Petre din comuna Chişova, jud. Tighina, prezintă plagă împuşcată în regiunea feţei punct de intrare maxilarul inferior stg. cu ieşirea occipitală stg.

24. Derzi Constantin de ani 31 din Beşalic, Cahul, prezintă plagă toraco-abdominală postero-anterioară cu infiltraţia stomacului şi a epiplonului.

25. Cadavru necunoscut prezintă plagă împuşcată cu smulgerea întregului masiv al feţei, plagă împuşcată a antebraţului stg. cu zdrobirea oaselor şi plagă tăiată a antebraţului drept.

26. Caras Simion de ani 36 din Beşalia, Cahul, prezintă plagă împuşcată în regiunea capului cu zdrobirea calotei craniene şi a creierului.

27. Dobrioglu Dumitru de ani 46 din Chişova, Tighina, prezintă plagă toracică de la stg. la dreapta – hemoragie mare internă şi eventraţia epiplonului.

28. Cadavru necunoscut prezintă plagă împuşcată în regiunea toraco abdominală de la dreapta la stg. cu eventraţia epiplonului.

29. Cadavru necunoscut prezintă plagă împuşcată toracică cu hemoragie mare internă de la dreapta la stg.

30. Cadavru necunoscut prezintă 2 plăgi împuşcate în regiunea femurului stg. cu zdrobirea oaselor şi a părţilor moi.

31. Rimschi Iacov de ani 19 din Caira Cetatea Albă, prezintă plagă împuşcată toracică cu hemoragie mare internă.

32. Cadavru necunoscut prezintă o plagă împuşcată în regiunea craniană pronto-occipitală cu hernierea creierului. Plagă împuşcată în 1/3 inferioară a coapsei drepte cu zdrobirea femurului şi a părţilor moi.

33. Ciumacenco Ilie din oraşul Tighina prezintă o plagă împuşcată peritoneală stg.

La Spitalul Elisabeta Doamna unde ne-am transportat în ziua de 2 iulie 1940 am procedat la verificarea cadavrelor şi cauzei morţii următorilor:

1. Manolof Nichifor de 37 ani prezintă plagă împuşcată craniană în regiunea parieto-temporală stg., plagă tăiată în regiunea cervicală, plagă toracică postero-anterioară.

2. Cadavru necunoscut prezintă plagă împuşcată în regiunea cervico-toracică cu hemoragie.

3 Roşanschi Abram de ani 25 din comuna Olăneşti jud. Cetatea Albă, prezintă plagă împuşcată postero-anterioară cu hemoragie mare internă.

4. Cadavru necunoscut prezintă o plagă împuşcată craniană temporo-temporală de la dreapta la stânga cu hernierea creierului şi plagă împuşcată toracică.

5. Cadavrul femei necunoscute – circa 20 ani – prezintă a plagă tăiată mare în regiunea cervicală şi o plagă împuşcată toracică postero anterioară.

6 Straşcă Ştefan de ani 29 din Satul Nou Tighina prezintă plagă împuşcată penetrantă abdominală cu hemoragie mare internă.

7. Cadavru necunoscut prezintă plagă împuşcată craniană cu smulgerea calotei întregi şi a creierului.

8. Cadavru necunoscut prezintă o plagă împuşcată craniană de la dreapta la stânga, 3 plăgi împuşcate toracice cu orificiul de intrare în regiunea sternală.

9. Belev Vasile de ani 28 din Cherşani, jud. Tighina, prezintă plagă împuşcată în regiunea lombară dreaptă, o plagă împuşcată în regiunea gambei drepte şi o plagă contuză în regiunea frontală.

La Spitalul „Sf. Spiridon”în ziua de 2 iulie 1940 am procedat la verificarea cadavrelor şi cauzei morţii următorilor:

1. Dumitru Petrof prezintă o plagă împuşcată în regiunea toracică posterioară cu orificiul de ieşire în regiunea supra mamară stângă cu hernierea pulmonului şi hemoragie internă.

2. Leon Ofenbergher, droghist, de naţionalitate poloneză, născut în Lwow domiciliat în Brăila, prezintă plagă împuşcată în regiunea lombară stângă cu orificiul de intrare şi orificiul de ieşire în regiunea fesieră stg. cu hemoragie mare internă.

3. Andrei Ursu de ani 17 din oraşul Tighina prezintă plagă împuşcată în seton – orificiul de intrare în regiunea desto-lombară cu orificiul de ieşire în regiunea epigastrică şi hemoragie internă.

4. Leonte Varvara născut în oraşul Cahul, domiciliat în Galaţi, str. Grădina Veche nr. 25, prezintă plagă împuşcată cu orificiul de intrare în regiunea dorso-lombară stângă şi orificiul de ieşire în regiunea submamară stg. cu hemoragie internă.

La Spitalul „Israelit” în ziua de 2 iulie 1940, am procedat la verificarea cadavrelor şi cauzei morţii următorilor:

1. Samis Moise de ani 20 din jud. Orhei, prezintă plagă tăiată în regiunea supraclaviculară dreaptă foarte profundă, cu hemoragie mare, plagă prin armă de foc cu orificiul de intrare sub vârful omoplatului drept, plăgi tăiate la genunchiul drept şi coapsa stg.

2. Ciciu Vasile – distrucţia întregului masiv facial maxilar, plăgi împuşcate în regiunea toracică posterioară.

Drept care am încheiat prezentul raport medico-legal, în Galaţi, astăzi 2 iulie 1940.

Medic legist                                                                                                           Procuror Militar

                                                                                                                                Magistrat Locot.

Delegatul Spit. Milit. Galaţi

Med. Lt. rez.                                                                                                         Asistenţi,

(va urma: episodul 3 - Pogromul de la Dorohoi, 1 iulie 1940)

Ascultați interviul cu Adrin Cioflâncă realizat de Petru CLEJ