Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“Ieșirea trenurilor din gară”, Pogromul de la Iași 1941 pe marele ecran

iesirea_trenurilor.jpg

Ieșirea trenurilor din gară
Ieșirea trenurilor din gară este un film documentar despre Pogromul de la Iași și Trenurile Morții
Image source: 
Ieșirea treburilor din gară - Facebook

Marți are loc avanpremiera filmului Ieșirea trenurilor din gară”, care are ca subiect Pogromul de la Iași din 1941. Unul dintre realizatorii filmului a stat de vorbă cu RFI.

Filmul este realizat de regizorul Radu Jude și de istoricul Adrian Cioflâncă și are un caracter preponderent documentar.

În Pogromul de la Iași și Trenurile Morții au fost masacrați în iunie – iulie 1941 între 13 și 14 mii de evrei, la ordinul lui Ion Antonescu. Ce rol a avut Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, în acest film?

Adrian Cioflâncă: Am realizat conținutul filmului în materie de cercetare. E un film la care lucrez de câțiva ani la construirea bazei de date în care am căutat pentru a găsi numele victimelor Pogromului de la Iași, am muncit cam 10 ani.

Deci fără toată această construcție din spate care a însemnat punerea cap la cap a informațiilor din diferite arhive, din București, Iași, Washington, Ierusalim și de la arhivele militare de la Pitești, etc, nu ar fi fost posibilă realizarea filmului, a conținutului, pentru că filmul aduce și elemente extrem de noi și inedite în privința cercetării academice.

Reporter: Ați spune că este un film documentar pur?

Adrian Cioflâncă: Este un film care are un versant documentar foarte important, dar este un film, un film în care ceea ce am găsit în arhive și din alte surse, toate acestea sunt traduse în colaborarea cu Radu Jude, în limbaj cinematografic.

Deci aș vrea ca acest film să fie tratat în primul rând ca un documentar, pentru că asta este.

Istoricul și regizorul 

Reporter: Radu Jude nu este la primul film despre Holocaustul din România, el a realizat filmul Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, despre pogromul de la Odesa din octombrie 1941, care a făcut vâlvă. Ați găsit colaborarea cu el una ușoară?


Radu Jude
Radu Jude a regizat un film și despre Pogromul de la Odesa din octombrie 1941
Image source: 
Radu Jude Facebook

Adrian Cioflâncă: Nu e o colaborare ușoară, e o colaborare solicitantă, dar așa cum trebuie să fie o colaborare cu o miză extrem de mare și se face la un anumit nivel, dar altfel Radu Jude e un om foarte citit, un om foarte pretențios, este un om care are o estetică particulară, care nu e ușor de deslușit și este și foarte solicitant, are și o capacitate de muncă foarte mare.

Pe de altă parte în cursul colaborării din acești ani s-a sudat și o prietenie între noi, așa că probabil e mai ușor acum.

Înainte de toate acestea a fost însă foarte multă muncă și foarte multă seriozitate în felul în care am lucrat împreună.

Reporter: Dumneavoastră sunteți istoric, el este regizor, om de artă, care au fost principalele provocări la realizarea acestui film?

Adrian Cioflâncă: Aș începe cu lucrurile care ar fi trebuit să fie provocări și spre bucuria și plăcuta mea surpriză nu au devenit o provocare, pentru că am mai lucrat și cu altă lume.

În general îmi ia foarte mult timp să traduc și să simplific și să explic istoria pe care o cunosc, documentele pe care le găsesc să le explic celor cu care colaborez.

Or în acest caz, pentru că Radu Jude și-a făcut foarte bine temele, mi-a fost foarte ușor să mă înțeleg din priviri cu el, pentru că citise pe o mulțime de subiecte, uneori citise mai mult decât mine pe anumite subiecte, înțelege foarte repede, e foarte intuitiv, așa că nu s-au petrecut timpi morți pe specificul acesta al cercetării istorice.

Partea complicată ține de faptul că pentru a găsi uneori o frază sau două despre o persoană care a murit în Pogromul de la Iași este nevoie să cauți prin 100000 de pagini de documente și pentru a simplifica această căutare e nevoie de indexuri, de prelucrări electronice ale documentelor, de timp foarte mult de a căuta și de a fi sigur că nu faci o confuzie, așa încât a fost destul de migălos în a căuta informații istorice despre oameni, când e vorba de victime, e important să nu faci vreo greșeală să confunzi persoane, să introduci erori factuale, și așa mai departe.

Asta e o chestiune, apoi, în termeni cinematografici e complicat să transformi un material arid în ceva care să atragă atenția, dar să atragă atenția cu decență, pentru că într-un subiect atât de delicat ca acesta e bine să nu exorcizezi emoțiile cuiva, tocmai din decență față de victime.

E un tip de moderație, un tip de echilibru în ton, care trebuie căutat tot timpul și cred că am reușit în acest film.

Emoție și reflecție

Reporter: Pogromul de la Iași a fost subiectul a cel puțin două opere de artă, foarte cunoscute, romanul Kaputt al lui Curzio Malaparte și filmul Călătoria lui Gruber, al regizorului Radu Gabrea. Ieșirea trenurilor din gară vine cumva să completeze cele două opere?


La Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin a avut loc premiera mondială a filmului lui Radu Jude, „Ieşirea trenurilor din gară”
La Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin a avut loc premiera mondială a filmului lui Radu Jude, „Ieşirea trenurilor din gară”

Adrian Cioflâncă: Aș mai adăuga romanele lui Florin Irimia și Cătălin Mihuleac, plus un roman scos recent în Franța, care la fel evocă Pogromul de la Iași, dar filmul acesta se înscrie în nișa filmelor documentare experimentale, de tip eseu, cu un versant artistic important.

Probabil va fi omologat la mai multe categorii pentru că are așa cum am spus la început are acest aspect documentar, pur și simplu aduce o contribuție la cunoașterea factuală științifică a Pogromului de la Iași.

Pe lângă aceasta, produce și un tip de emoție și un tip de reflecție care-l face să se adreseze și altor medii decât cele academice sau cele specializate.

Filmul poate foarte bine să funcționeze ca instalație într-un muzeu, dar și ca subiect de dezbatere publică, pentru că până la urmă e vorba de felul în care un stat își adresează propriii cetățeni, felul în care forțe înarmate omoară civili în vreme de război.

Evocarea experiențelor individuale 

Reporter: Pogromul de la Iași și Trenurile Morții – este poate cel mai cunoscut și documentat episod al Holocaustului din România.

Și cu toate acestea, de fiecare dată când este pomenit, există această contestare – potrivit sondajelor de opinie doar circa o treime dintre români sunt dispuși să accepte că în România a avut loc un Holocaust.

Credeți că modul acesta de prezentare va fi mai convingător decât un articol sau o carte de istorie pură?


Adrian Cioflâncă
Adrian Cioflâncă adună date de 10 ani despre Pogromul de la Iași
Image source: 
Adrian Cioflâncă Facebook

Adrian Cioflâncă: Da, în mod clar va avea un impact, pentru că bazându-se pe surse primare și evocând experiențe individuale, om cu om, se înțelege foarte clar că această violență colectivă nu este o abstracțiune, că produce efecte concrete asupra unor oameni obișnuiți, a căror etnie devine o țintă pentru statul român și pentru gândirea și ideologia oficială a acelui timp.

De aceea este foarte important, pentru că atunci când reprezentăm acest tip de tragedie există acest tip de lectură, de distanță care spune: li s-a întâmplat unora care reprezintă un fel de alteritate etnică și reprezintă un referent îndepărtat față de identitatea noastră națională, or noi trebuie să înțelegem că vorbim de oameni care locuiau, aici care erau cetățeni, care făceau parte din structura organică a orașului Iași și care dintr-o dată devin ținte pentru statul român.

Or, în condițiile în care am avut atâtea decenii de dictatură, jumătate din secolul XX, eu cred că e un exercițiu foarte bun pentru oricine să vadă cum un civil lipsit de apărare poate deveni, într-o conjunctură istorică, țintă pentru forța disproporționată a statului, pentru forțele represive ale statului.

Reporter: Și în final v-aș întreba: când va avea ocazia publicul să vadă acest film?

Adrian Cioflâncă: Astea sunt lucruri care mă depășesc pentru că în contextul actual lucrurile se schimbă uneori de la o zi la alta.

În al doilea rând vom vedea care este capacitatea de adaptare a lumii cinema-ului la noile condiții pentru că vor trebui create mai multe cinematografe în aer liber sau cinematografe în care se asigură condiții bune de vizionare și în plus există o politică de distribuire decisă de o firmă în cooperare cu casa de producție, așa încât nu știu cum se vor întâmpla lucrurile în toamna și în iarna aceasta, dar este de bun simț să ne gândim că se vor găsi formule pentru a distribui filmul în România și în restul Europei. 

 
Ascultați interviul acordat de Adrian CIOFLÂNCĂ lui Petru CLEJ