Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Bătălia de la Maraton sau cum a ajuns un gest eroic probă olimpică

maraton.jpg

Soldați greci în bătălia de la Maraton, tablou de Georges Rochegrosse, 1859.
Image source: 
wikipedia.org

În ziua de 23 septembrie a anului 490 înainte de Christos avea loc una dintre bătăliile legendare ale Antichității. Este vorba de bătălia de la Maraton, care a pus capăt mitului invincibilității armatei persane. Într-un fel, această bătălie a schimbat cursul istoriei Europei.

În urmă cu 2.500 de ani, Imperiul Persan era o adevărată superputere a lumii antice. Perșii dispuneau de o armată bine echipată, bine organizată și bine aprovizionată. Treptat, ei au supus toate regatele din Orient, apoi au ajuns pe coasta estică a Mării Mediterane. Au supus și orașele grecești din regiune.

Despotismul regilor persani contrasta puternic cu viața liberă din polisurile grecești, de aceea, integrarea cetăților elene în sistemul politic persan a reprezentat un adevărat șoc pentru greci. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Imperiul Persan s-a extins în Europa, după cucerirea unei părți însemnate a Traciei. Darius I, cel care purta numele de Regele Regilor, a ajuns și pe teritoriul României de azi, în Dobrogea, în timpul unei expediții împotriva sciților.

În aceste condiții, grecii din Asia Mică s-au revoltat. La început, au cucerit cea mai mare parte a satrapiei înființate de perși. Însă doar Atena și Eretria au sprijit cu trupe revolta lor. Trupele ateniene debarcate în Asia Mică au fost înfrânte, apoi a urmat înfrângerea grecilor din Asia. A urmat o represiune cruntă. Miletul, de exemplu, un oraș cu o cultură extraordinară, a fost distrus din temelii, iar cetățenii săi au fost transformați în sclavi.

Acum, Regele Regilor își îndrepta mânia împotriva Atenei. Darius I era înfuriat mai ales de faptul că atenienii din corpul expediționar distruseseră templul persan din Sardes. Acum, Darius I pretindea răzbunare. Și-a trimis ginerele, pe Mardonius, să caute victoria. Acesta a recucerit cea mai mare parte a Traciei și a forțat Macedonia să accepte statutul de regat vasal Imperiului Persan. Apoi Darius și-a trimis soli în orașele grecești, cărora le-a cerut supunere. Atena și Sparta au refuzat categoric.

Drept urmare, în anul 490 î. Ch., s-au pus în mișcare armata și flota persane. Au cucerit mai multe insule grecești din Marea Egee, apoi, perșii au distrus Eretria. Locuitorii cetății au fost deportați în Asia. Un trădător atenian, Hippias, îl însoțea pe Darius.

Perșii au ajuns la Maraton, la doar 42 de kilometri depărtare de Atena. Perșii aveau o flotă compusă din 600 de corăbii și o armata formată din 10.000 de călăreți și între 200.000 și 300.000 de pedestrași, potrivit surselor antice, contestate parțial de istoricii moderni.

Armata ateniană era mult inferioară numeric. Atenienii erau lipsiți de sprijinul spartanilor, care au întârziat din motive religioase. Doar Plateea a îndrăznit să ofere sprijin pe față Atenei. Însă atenienii aveau un strateg genial: Miltiades cel Tânăr. Acesta a folosit infanteria grea a atenienilor, hopliții, pentru a disloca armata persană. Iscusința acestor războinici a înclinat balanța în favoarea grecilor.

Atena a obținut o victorie incredibilă. Un hoplit, Fidipide, a fost desemnat să anunțe victoria concetățenilor săi. A alergat cei 42 de kilometri până la Atena. A ajuns în agora din Atena, a strigat: Am învins, apoi a murit, din cauza rănilor și a epuizării. În memoria sa, a fost instituită o probă atletică dificilă, în care concurenții trebuie să parcurgă cei 42 de kilometri care simbolizează distanța de la Atena la Maraton.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 23 septembrie 2020