Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scandinavian Noir - Societatea de după perdea în seriale polițiste

Podul Oresund

Scandinavia a devenit în ultimii 25 - 30 de ani o sursă de seriale TV polițiste cunoscute în lumea întreaga. Wallander și The Bridge sunt titlurile cele mai faimoase și ele sunt cu totul diferite de serialele americane care au dominat televiziunea în ultimii 50 de ani. 

Când te gândești la un o poveste macabră te gândești oare la un film de groază? Dacă ți-aș spune că există un gen literar și cinematografic aparte, care ilustrează munca sinistră a polițiștilor criminaliști, realitatea cruntă și imoralitatea ascunsă a societății?

‘Scandi Noir’ cum îi spun prietenii, pe numele întreg Scandinavian Noir sau poreclită Nordic Noir este umbrela sub care povești cu caracter satiric din țările Scandinave sunt transpuse într-o manieră realistă și cutremurător de palpabilă în proză și televiziune.

Dezbrăcate de cuvinte inutile, poveștile au substanță și sunt spuse pentru a folosi industria divertismentului ca bază de conștientizare și reflecție asupra problemelor majore din zilele noastre.

De obicei narat din perspectivă polițistă, curentul a început în literatură în jurul anilor 1990 cu unul dintre cei mai cunoscuți scriitori Henning Mankell (Suedia, seria Kurt Wallander) alături de Karin Fossum (Norvegia, cărțile despre Inspectorul Sejer), Peter Høeg (Danemarca, Simțul Samilei pentru zăpadă) și mulți alții, fiind un gen îndrăgit și dominant la momentul respectiv, care câștigă din ce în ce mai multă popularitate în prezent și în afara Scandinaviei.

Pentru televiziune numele Nordic Noir a prins avânt în mass-media în 2010 datorită departamentului Scandinav de la University College London deși există ecranizări cu tentă ‘noir’ chiar din 1987 odată cu Inspectorul Morse în UK sau Inspectorul Montalbano, 1998 în Italia. Cu toate astea, ‘Nordic Noir’ rămâne un termen străin, nefiind utilizat în țările nordice.

Nișă în televiziunea mainstream

Una dintre cele mai autentice ecranizări ale genului este trilogia Wallander începută în 1994 și terminată în 2006, bazată pe cărțile lui Henning Mankell, admirat ca ‘părinte al genului’.

Krister Henriksson
Krister Henriksson, actorul care l-a adus la viață pe Wallander din cărțile lui Henning Mankell
Image source: 
MDR, ARD DEGETO, YELLOW BIRD, BALDUR BRAGASON

Doar acțiunea primului episod îți dă fiori de gheață și te trezește din așteptările create de obișnuitele seriale americane cu care am fost obișnuiți de televiziunea pe care o găsim pe toate ecranele.

‘Eroii’ genului sunt cât se poate de imperfecți, ba chiar vinovați de propriile păcate și fac parte din societăți stricate care par privilegiate peste medie, dar care ascund dureri nevindecabile ce se degradează odată cu trecerea timpului.

Fisurile în aceste lumi perfecte sunt atât de adânci încât ‘făptașii’ atrag atenția în moduri criminale și cu proporții scandaloase asupra nenorocirilor care afectează umanitatea, din cauza oamenilor.

În una dintre cele mai populare producții televizate Scandi Noir din prezent, personajului principal îi lipsesc abilitățile sociale și este mai degrabă un outsider într-o lume plină de sensuri pe care nu le înțelege.

The Bridge, găsit pe Netflix după numele danez-suedez Bron/Broen are ca protagonistă o polițistă care se află pe spectrul autismului, care rezolvă crime într-o manieră ușor comică și pe alocuri stânjenitoare.

The Bridge (Podul) se referă la podul dintre Danemarca și Suedia care separă Copenhaga de Malmö și include conștient o perspectivă critică asupra ambelor societăți.

Aduce împreună două secții de poliție, doi polițiști care se potrivesc imperfect într-un parteneriat savuros și două țări cu dificultăți în gestionarea unor probleme majore precum criza refugiaților, situația persoanelor fără adăpost sau criza climatică.

Protagonista, Saga Norén, nu e genul de personaj a cărei viață ai invidia-o. Actrița Sofia Helin are o misiune foarte grea de îndeplinit pentru ca personajul ei cu sindromul Asperger să devină incredibil de uman, complex construit și necenzurat.

Vorbește, arată și acționează în funcție de ce simte și de ce știe ca e ‘corect’ conform valorilor ei și a legii, însă asta nu o face foarte populară printre colegii ei.

Popularitate în creștere

Popularitatea serialului și setea publicului au dat curs la cinci readaptări internaționale care păstrează afinitatea stilistică și tematica originală, construind poduri între alte țări, cel mai mare succes fiind între Franța și Anglia cu The Tunnel în 2013.


O polițistă suedeză (Saga Noren - Sofia Helin) și unul danez (Martin Rohde - Kim Bodnia) alcătuiesc un cuplu neobișnuit în The Bridge
Image source: 

Pentru ca genul să fie accesibil și publicului mai tânăr care abia află de Scandinavian Noir există versiunile mai noi precum Young Wallander, Young Montalbano sau variantele de tip ‘prequel’ ale multor alte serii consacrate – cum ar Endeavour – tânărul Morse - în UK.

Publicul de pretutindeni apreciază filtrul ‘noir’, dovadă fiind ecranizări noi sau longevive ale genului în Franța (Engrenages, 2005 - prezent), UK (Midsomer Murders, 1997 - prezent), Statele Unite (The Killing, 2011-2014), Danemarca (Follow the Money, 2016), Islanda (A White White Day, 2020) sau Germania (Der Pass, 2019).

Dacă suntem obișnuiți ca un episod din serialele preferate să dureze între 20 și 45 de minute, pentru cele din categoria ‘Noir’ ar fi realist să ne așteptăm la 60-90 de minute.

Nu este genul de conținut pe care să-l ingurgitezi dintr-o dată, pentru că ai nevoie de timp să-l digeri, să-l întorci pe mai multe părți și să-l accepți pentru că îți invadează confortul și opiniile.

Privitorul are nevoie să înțeleagă și să accepte ramificațiile morale pe care poveștile le ilustrează cu o lipsă neașteptată, dar binevenită, a ambalajului.

Perdeaua se deschide atât cât să vedem ce ignorăm în viața de zi cu zi și să cugetăm puțin mai mult la lumea din jurul nostru.

Video: Din culisele serialului The Bridge, sezonul II (testimoniale actori)