Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


N. Stroe-Nacht - actor celebru, victimă a discriminărilor antisemite (I)

stroe_radio.jpg

N. Stroe-Nacht
N. Stroe-Nacht a devenit celebru și prin aparițiile sale radiofonice
Image source: 
Eugen Nacht-Stroe

N. Stroe a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori de comedie și revistă din România secolului XX. Puțin știu însă că actorul de orgine evreiască a fost ținta unor discriminări severe în perioada regimului Antonescu (1940 - 1944). 

Reporter: Stroe Nacht (1906 - 1990) a fost una dintre primele vedete naționale ale României. Cum a devenit el celebru, cum și-a luat numele N. Stroe și cum i-a fost interzisă apariția pe scenă în afara unui teatru evreiesc de către regimul fascist, iată povestea spusă de fiul său, Eugen Nacht-Stroe.

Eugen Nacht-Stroe: Tata a devenit celebru prin anii ’20, când împreună cu Vasile Vasilache au alcătuit celebrul cuplu Stroe și Vasilache, mai întâi jucând la tot felul de cinematografe cum se obișnuia pe atunci, în pauzele dintre filme, era moda atunci, spectacole de comedie și de revistă în pauzele de la filmele de la cinematograf.

După aceea lansarea lor a fost atunci când au obținut aprobarea să apară la radio, la început nu aveau bani să-i plătească, la Ora veselă și atunci au devenit vedete naționale.

Reporter: În România antisemitismul de stat a început la sfârșitul anilor ’30. Dar tatăl dumneavoastră s-a confruntat cu antisemitism și înainte de începutul antisemitismului oficial?

ENS: Tata a avut o copilărie scurtă în comuna Răcăciuni, Bacău, unde s-a născut, de unde familia lui a trebuit să fugă la București din cauza antisemitismului după răscoala din 1907, pentru că bunicul meu era arendaș pe o moșie acolo, a fost celebra poveste cu arendașii evrei din Moldova, iar la București în timpul liceului tata a vrut foarte mult să devină actor și a dat examen la Conservatorul de Artă Dramatică și muzică și a fost respins de trei ori, pentru că se numea Nacht, iar numele Nacht nu era acceptat din pricina lui Numerus Clausus pentru evrei (impunerea unei cote procentuale – NR).

După trei ani de zile, unul dintre profesorii de la Conservator, care l-a apreciat, când s-a urcat pe scenă și l-a întrebat cum îl cheamă, tata n-a apucat să spună Stroe-Nacht, că profesorul s-a ridicat și a spus “Nicolae Stroe”.

L-au notat ca Nicolae Stroe și așa a intrat la Academia de Arte.

R: Deci a trebuit să-și schimbe numele ca să intre în facultate.

ENS: Chiar și diploma de absolvire a Academiei este pe numele Nicolae Stroe și de atunci într-un fel a continuat ca Nicolae Stroe.

În România foarte mulți n-au știut că el era Nacht-Stroe și când s-a lansat în teatru, chiar înainte să-l cunoască pe Vasilache, de la numele Nacht l-a făcut N. Stroe. Lumea a crezut că N. Stroe e Nicolae Stroe și așa a rămas.

Acum vreo 10 ani mi-am adresat ministrului culturii din România căruia i-am cerut o subvenție pentru a face un spectacol omagial pentru tata și am scris celebrul N. Stroe, Nacht-Stroe, iar el mi-a răspuns “Da cunoaștem pe celebrul actor Nicolae Stroe”.

Deci de atunci datează problema cu antisemitismul pe care o trăise de fapt și în copilărie la Răcăciuni.

Stroe și Vasilache

R: Dar în perioada lui de glorie, ce atitudine au avut față de el legionarii, care erau și ei în ascensiune, față de succesul fenomenal al unui actor evreu?


N. Stroe (dreapta) și Vasile Vasilache
N. Stroe (dreapta) și Vasile Vasilache au format cel mai de succes cuplu de actori de revistă din România interbelică
Image source: 
Eugen Nacht-Stroe

ENS: Problema este mai acută pentru că era un cuplu format dintr-un creștin și un evreu și se vorbea de marea prietenie dintre ei doi nu prea convenea unora.

Știu de la tata că în momentul când s-au lansat că au fost destul de mulți care au încercat să-l convingă pe Vasilache să iasă din această combinație care nu era bună.

R: Au primit amenințări, au fost spectacole sabotate?

ENS: Spectacole sabotate nu cred că au fost, datorită marii popularități pe care o aveau, dar au fost amenințări, mai ales la adresa lui tata.

În timpul rebeliunii legionare, tata îmi povestea că avea un muncitor de scenă, foarte înalt și solid, care îl păzea, era un fel de bodyguard al lui, pentru că primea amenințări și în fiecare noapte mergea să doarmă în altă parte.

Încep persecuțiile antisemite

R: Antisemitismul de stat a început în 1938 cu decretele Goga-Cuza care au dus în final la pierderea cetățeniei române de un număr de peste 200000 de evrei din România. Cum a afectat începutul antisemitismului de stat cariera tatălui dumneavoastră?


Isaiia Răcăciuni
Isaiia Răcăciuni - fratele lui N. Stroe - a fost sabotat de extremiștii de dreapta și apoi interzis ca scriitor
Image source: 
Eugen Nacht-Stroe

ENS: Exact prin 1938, Stroe și Vasilache se aflau în culmea gloriei, chiar erau cel mai bine plătiți artiști din România și chiar în acel an Constantin Tănase i-a invitat pe amândoi la compania Cărăbuș ca vedete ale teatrului.

În acel moment a apărut în spatele lor un om care avea o putere nemaipomenită și de care nu se atingea nimeni, iar Tănase a fost spatele lui tot timpul.

În 1938, fratele tatei, scriitorul Isaiia Răcăciuni, din cauza adepților cu A.C. Cuza, a avut o premieră la Iași, cu piesa Bursa Neagră, care a fost interzisă de către aceștia, care au înconjurat Teatrul Național din Iași și n-au dat drumul publicului să intre.

De altfel, Isaiia Răcăciuni a fost și pe lista autorilor interziși în vremea regimului Antonescu.

R: Ce s-a întâmplat cu tatăl dumneavoastră după instaurarea regimului fascist al lui Ion Antonescu în septembrie 1940, pentru o scurtă perioadă în alianță cu Mișcarea Legionară?

ENS: În septembrie 1940 tata a primit o scrisoare semnată de ministrul culturii Ion Marin Sadoveanu, prin care i se interzicea să mai apară pe scenă și i se anunță că cuplul Stroe și Vasilache este desființat.

A fost o lovitură nemaipomenită pentru ei doi. Perioada 1938 – 1940 fusese foarte neclară din punct de vedere politic, foarte mulți nu credeau că se va ajunge la ceea s-a ajuns, iar tata cred că a fost într-un fel naiv, pentru că se afla pe o poziție socială așa de ridicată încât nu credea că se poate întâmpla așa ceva.

Iar în momentul în care au primit această scrisoare și au încercat amândoi, și el și Vasilache să meargă la tot felul de miniștri, nu au reușit absolut nimic.

Într-un fel au fost desființați, nu mai aveau voie să apară împreună și atunci s-au întâlnit amândoi acasă la Constantin Tănase, care era tatăl lor spiritual – Vasilache, Stroe și cu Tănase.

Iar Tănase le-a spus un lucru foarte clar: eu îi plătesc pe Stroe și Vasilache, pe mine nu mă interesează dacă Stroe nu joacă și timp de doi ani de zile până când tata a început să joace la Barascheum a primit în fiecare lună salariul.

Venea o persoană care bătea la ușă, îi dădea un plic cu bani în fiecare lună și salariul a fost exact același de-a lungul acestei perioade de doi ani.

Vasilache a spus că nu mai joacă, a zis că se retrage de pe scenă, la care tata nu a acceptat și au decis până la urmă să înființeze în cadrul Teatrului Cărăbuș o companie de comedii muzicale, la care Vasilache să fie vedeta, iar Stroe și Vasilache să scrie și să compună, iar tata să regizeze spectacolele teatrului.

Constantin Tănase - îngerul protector

R: Dar nu mai apărea pe scenă.


N. Stroe cu Constantin Tănase
Constantin Tănase a fost protectorul lui N. Stroe în perioada regimului fascist condus de Ion Antonescu
Image source: 
Eugen Nacht-Stroe

ENS: Exact, nu mai apărea pe scenă și nu apărea pe afiș. Și au fost doi sau trei ani în care s-au jucat foarte multe comedii muzicale timp în care această colaborare a fost ținută în secret, chiar mai mult decât atât, șeful recuzitierilor lui Tănase, Cartală, cum în acea perioadă tata regiza toate spectacolele de revistă ale Teatrului Cărăbuș, dar în secret.

Când eram copil tata m-a luat la Sala Savoy și mi-a spus cum ani de zile regizase spectacole cu un pled pe cap, cu un microfon și o mică lanternă ca să nu-l vadă nimeni, iar Tănase încuia porțile sălii ca să nu intre nimeni.

R: Dar nu se poate ca Siguranța lui Antonescu să nu fi aflat de lucrurile astea.

E: Ei și aici avea grijă Tănase. Mergea în fiecare lună la șeful Siguranței, Rânzescu, și îi dădea un plic cu bani.

Afară de asta, tata s-a împrietenit cu șeful Siguranței, și-i dădea garsoniera lui pentru tot felul de întâlniri amoroase.

Vreau să spun acum mai bine de 15 ani am fost în România și am văzut dosarul lui tata de la Securitate și acolo erau o grămadă de pagini în care Securitatea voia să verifice dacă tata era agent al Siguranței pentru că era prieten cu acest Rânzescu.

Erau o grămadă de interogatorii ale comandanților Siguranței care erau atunci în anii ’50 în pușcărie, care au declarat că nu era informator, ci doar prieten cu șeful.

Întâi și întâi tot acest dosar al Securității era ceva de nedescris: sunt acolo 1001 de declarații care nu-a adevărate.

Acești informatori ai Securității primeau bani pentru că inventau tot timpul zvonuri că tata vrea să fugă din România, deși el n-a avut niciodată această intenție.

Barascheum - Teatrul Evreiesc

R: Cum a început Stroe să lucreze la Barascheum?


N. Stroe la Barascheum
N. Stroe a jucat între 1942 și 1944 la Barascheum, Teatrul Evreiesc înființat de regimul Antonescu
Image source: 
Eugen Nacht-Stroe

ENS: Toți actorii evrei celebri din România – erau câțiva – nu aveau voie să mai joace și încetul cu încetul au fost captați la acest teatru.

Tata fiind angajat la Cărăbuș nu a avut timp de asta la început, dar în 1942 a intrat și el în trupa aceasta a Teatrului Barascheum, care era un teatru ieșit din comun în estul Europei, exista unul și în Polonia, dar era în ghetou.

Era un lucru ieșit din comun ca sub un regim fascist și sub dominație germană să existe un teatru evreiesc.

Și acolo a fost rugat să apară fiindcă era totuși un nume mare pentru publicul românesc și în mod special evreu, unde a jucat din 1942 până în 1944.

Ceea ce este interesant, povestea tata, e că publicul nu era format numai din evrei, jumătate erau evrei, jumătate erau români, adică erau spectatori care veneau să-și vadă vedetele iubite și care nu se sinchiseau de originea evreiască.

Barascheum avea două secții în această perioadă: una de dramă și alta de revistă. Tata a jucat și revistă, care era domeniul lui, dar a cochetat și cu drama. O singură piesă țin minte în care a jucat, Cafeneaua mică, de Tristan Bernard.

Parcă țin minte că a jucat și în piesa Omul de departe, a fratelui său Isaiia Răcăciuni.

Scos la curățat zăpada

R: Cam câți spectatori încăpeau în sale pe atunci?


N. Stroe la Barascheum
N. Stroe a jucat și în comedii la Barascheum, aici Cafeneaua Mică, de Tristan Bernard
Image source: 
Eugen Nacht-Stroe

ENS: Cred că era oarecum altfel decât astăzi, 3 – 400 de spectatori, nu mai mult.

R: Din punctul de vedere al persecuțiilor oficiale a avut de suferit?

ENS: A fost luat tot timpul la curățat zăpada, erau detașamentele de muncă obligatorie.

Faptul, întâi și întâi, că nu avea dreptul să apară pe scenă numai în cadrul acelui teatru, ca să zic așa, comunitar Barascheum, iar nu a avut niciun fel de legătură cu cetățenia, adică nu i-a fost retrasă cetățenia, cred că, relațiile pe care le avea, datorită lui Tănase și Vasilache, ca să zic așa, într-un fel l-au ajutat să se mențină pe oarecare platformă. Nu am auzit în afară de perioada legionară, nu am auzit de anumite acțiuni care au fost pornite împotriva lui.

R: Da bun, dar a ieșit, a fost obligat să iasă să curețe zăpadă?

ENS: Problema cu zăpada, eram pe detașamentele de muncă obligatorie și câteodată Tănase reușea să-l scoată cu niște agenți ai siguranței care aduceau soldaților nemți niște hârtii ale siguranței cum că tata este un hoț căutat și că trebuie să-l aresteze și era luat cu o mașină a siguranței și după două străzi dat drumul să meargă acasă. A fost de câteva ori, dar nu au reușit tot timpul, adică Tănase a vrut tot timpul să-l scoată. A fost, ca să zic așa, ca un frate mai mare pentru el.

R: V-a povestit cumva dacă-l vedea lumea curățând zăpadă?

ENS: Da, da. Prima oară când am fost luat la zăpadă, tata s-a dus îmbrăcat în frac, ca pe scenă, și a venit si Vasilache împreună cu el să curețe zăpada și lumea s-a adunat în jur, între Stroi și Vasilache, la zăpadă și Vasilache le-a spus tuturor din jur: “Aceasta este lopata onoarei” și până când au venit niște soldați și au dat la o parte lumea și i-au neîncolonat pe toți lucrătorii și i-a dus de acolo. Bineînțeles, se aduna lume tot timpul, tot timpul se aduna lumea când apărea pe acolo.

R: Care era atitudinea? Și-a păstrat popularitatea? Sau antisemitismul oficial care invadase și straturile populare l-a afectat?

ENS: L-a afectat. L-a afectat, bineînțeles, adică avea, ca să zic așa, avea admiratorii lui, în afară de cei evrei, români, creștini care nu aveau niciun fel de picătură de antisemitism și erau, bineînțeles, antisemiții, chiar apăreau articole care spuneau că de fapt Stroe și Vasilache a fost un cuplu celebru datorită lui Vasilache, nu a lui Stroe, că el era evreu și că acuma vom vedea cu toții cum acest nume, „Stroe”, va dispărea totalmente și n-a fost așa...

 

 

Ultima parte a interviului aici