Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Când francezii și-au făcut propriul calendar

calendar_francez.jpg

Pagină din calendarul republican francez. Luna ”Messidor” corespundea perioadei 19 iunie - 18 iulie
Image source: 
wikipedia.org

În data de 5 octombrie 1793 Convenția Națională a Franței adopta un nou calendar. Pentru aproximativ 12 ani, francezii au funcționat după un calendar în care nu existau săptămâni, ci decade, iar lunile aveau fix 30 de zile. Aflați cum au redenumit francezii lunile anului, din Pagina de istorie de astăzi.

Ideea reinventării calendarului le-a venit savanților francezi în plin proces de instaurare a primei Republici Franceze. De altfel, anul nou după Calendarul Republican începea la 21 septembrie, dată la care, în 1792, a fost proclamată Republica. Chiar și numerotarea anilor începea tot în 1792. 

Ideea, se pare, a aparținut unui matematician pe nume Gilbert Romme, care a fost ajutat de astronomii Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande și Joseph-Louis Lagrange, dar și de matematicianul Gaspard Monge.

Noul calendar republican avea decade în loc de săptămâni, adică o lună avea fix trei decade. Atât zilele, cât și lunile anului au fost redenumite. Zilele decadei erau numite: primidi, duodi, tridi și așa mai departe până la decadi, a10-a zi, care era și zi liberă pentru muncitori.

Poetul Fabre d’Eglantin a primit sarcina de a numi lunile noului calendar.

Astfel lunile au primit următoarele nume: Recolta vinului, Brumar, Geroasa, Ninsoare, Ploioasa, Vântoasa, Semănătoare și așa mai departe. Chiar și sfinții au fot scoși din calendar, astfel că fiecare zi a anului a primit o altă valență.

Fiecare zi a anului era numită după animale, unelte agricole, arbori, plante, pești, insecte, metale sau materiale de construcții.

La sfarsitul anului, cele cinci zile rămase ale anului solar (16-22 septembrie) erau proclamate sărbători: Sărbătoarea Virtuții, Sărbătoarea Talentului, Sărbătoarea Muncii, Sărbătoarea Opiniei și Sărbătoarea Recompenselor.

În anii bisecți, exista o sărbătoare în plus, Sărbătoarea Revoluției.

Oamenii de rând s-au obișnuit greu cu noul calendar, mai ales că ”săptămâna” avea 10 zile, care însemna încă trei zile lucrătoare fără pauză. De asemenea, calendarul a creat haos în ceea ce privea convențiile stabilite de comerț.

Cu toate acestea, calendarul a supraviețuit dincolo de perioada revoluționară, continuând să fie utilizat timp de câțiva ani după ce Napoleon a preluat puterea.

În anul 1801, în timp ce Napoleon era Prim Consul, a negociat un Concordat cu Papa Pius VII, care includea, printre altele, și reîntoarcerea Franței la calendarul gregorian.

Schimbarea a avut loc la miezul nopții de 31 decembrie 1805, adică în data de 10 (decadi) Ninsoare, anul XIV.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 5 octombrie 2020