Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Povestea patriarhului care a adus la Iași moaștele Sfintei Parascheva

catedrala_iasi.jpg

Catedrala metropolitană din Iași
Image source: 
basilica.ro

Moaștele Sfintei Parascheva a Balcanilor, cunoscută în mitologia populară drept Sfânta Vineri, au devenit obiectul celui mai mare pelerinaj ortodox din România. Este vorba de rămășițele unei sfinte din perioada bizantină, care au fost aduse în capitala Moldovei în timpul domniei unuia dintre cei mai ambițioși principi: Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, cel care s-a visat și voievod al Valahiei și chiar împărat bizantin. Moaștele au fost dăruite Moldovei de către unul dintre cei mai interesanți patriarhi ecumenici din istorie, Partenie I.

Patriarhul Partenie I, cunoscut în unele documente și drept Partenie cel Bătrân, a venit pe lume în Ioannina, din Grecia de azi. De tânăr, el a intrat în rândurile clerului ortodox, s-a călugărit, iar în anul 1609 a fost ales mitropolit de Anchilaos, azi orașul Pomorie din Bulgaria.

S-a făcut remarcat prin inteligența sa, iar în anul 1639, sultanul otoman l-a desemnat drept patriarh al Constantinopolelui, în locul patriarhului Chiril al II-lea Kontares, care stârnise suspiciunea musulmanilor prin faptul că era favorabil unei apropieri de Biserica Catolică.

Conducătorii Patriarhiei Ecumenice din acea perioadă erau favorabili unei apropieri față de Apus, cu speranța că Occidentul va aduce eliberarea creștinilor din Balcani de sub dominația musulmană.

În perioada patriarhului Partenie, Patriarhia Ecumenică acumulase datorii imense. Acestea au fost plătite de domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, astfel că patriarhul Partenie, în semn de recunoștință, a decis să ofere Mitropoliei Moldovei moaștele unui sfânt de seamă.

Au fost alese moaștele Sfintei Parascheva, care au fost aduse în 1641 cu mare pompă în Iași, pe atunci una dintre cele mai importante orașe cu majoritate ortodoxă din lume. Practic, Moldova susținea cu stipendii generoase cele mai importante biserici creștine din Orient.

Printre cei care vizitau curtea domnească de la Iași se număra și Nichifor, patriarhul Alexandriei.

Din 15 septembrie și până în 27 octombrie 1642, patriarhul ecumenic Partenie a convocat la Iași un mare sinod ortodox, pentru a clarifica dogmele care constituiau motive de dispută cu catolicii și cu protestanții. Cu acest prilej, a fost aprobată și traducerea în limba greacă a Mărturisirii Ortodoxe a mitropolitului Kievului, Petru Movilă.

Totuși, patriarhul ecumenic Partenie a adoptat o poziție care constituia o apropiere de Biserica Catolică. Mai mult, în 1643 a permis intelectualului Paisie Ligaridis, unul dintre partizanii Unirii cu Biserica Catolică, să înființeze o școală de greacă și latină la Pera.

Acest lucru a provocat mânia musulmanilor, care au impus destituirea lui Partenie și exilarea acestuia în în insula Cipru. În 1646, el a ajuns pe insula Chios, unde a fost otrăvit și a murit.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 14 octombrie 2020