Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Bătălia în care copacii au învins cavalerii

codrii_cosminului.jpg

Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului
Sursa imaginii: 
wikipedia.org

În 26 octombrie 1497, avea loc una dintre cele mai răsunătoare bătălii dintre polonezi și români. În Bătălia de la Codrii Cosminului, oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, a învins oastea mult mai puternică a Poloniei și Lituaniei, condusă de regele Ioan Albert. În memoria colectivă a polonezilor, confruntarea din Codrii Cosminului a rămas drept bătălia în care Ioan Albert și-a pierdut cavalerii, învinși de moldoveni cu ajutorul copacilor.

Una dintre cele mai mari înfrângeri suferite de Ștefan cel Mare a fost pierderea porturilor de la Marea Neagră și Dunărea maritimă, Chilia și Cetatea Albă, cucerite în 1484 de către Imperiul Otoman.

Ștefan cel Mare nu a reușit să se împace niciodată cu această situație. De aceea, a încercat să obțină sprijinul altor state creștine pentru a porni o campanie antiotomană.

În 1494, la Levoca, Ștefan cel Mare s-a întâlnit cu regele Poloniei și Lituaniei, Ioan Albert, cu regele Ungariei și Boemiei, Vladislav al II-lea, precum și cu principele elector al Brandenburgului, Johann Cicero.

Ștefan cel Mare era vasalul regelui Poloniei, pentru că stăpânea Pocuția, și al regelui Ungariei, pentru că primise feudele Ciceu și Cetatea de Baltă. Cei doi regi erau frați. La Levoca, ei au decis să îl ajute pe Ștefan cel Mare să recucerească cetățile din sud.

Însă, în realitate, cei doi regi plănuiau să îl înscăuneze pe tronul Moldovei pe fratele lor mai mic, Sigismund.

În 1497, Ioan Albert i-a chemat pe nobilii polonezi să ia parte la o cruciadă antiotomană. S-au strâns sub arme 80.000 de oameni, mai ales trupe ale Coroanei polono-lituaniene și cavaleri polonezi. După ce a intrat în Moldova, regele Ioan Albert a decis să îl atace pe aliatul său, Ștefan cel Mare.

Polonezii au luat în stăpânire mai multe teritorii din Bucovina de azi și au decis să asedieze Suceava. Asediul a durat patru luni, însă polonezii nu au reușit să cucerească această cetate.

Ștefan cel Mare dispunea de o oaste mult mai mică, de doar 22.000 de oșteni. Drept urmare, a decis să atragă oastea poloneză, care se retrăgea spre nord, într-o ambuscadă. Aceasta a fost organizată în Codrii Cosminului.

Oștenii moldoveni au tăiat copacii de la marginea drumului, care se mai țineau doar în scoarță. Un detașament moldovenesc de cavalerie ușoară a atacat oastea poloneză, care a pornit în urmărire.

După ce polonezii au intrat în pădure, moldovenii au început să prăbușească sute de copaci dinainte pregătiți asupra cavalerilor polonezi. Mulți au pierit striviți fără glorie sub trunchiurile groase. Oastea poloneză s-a dezorganizat, iar oștenii lui Ștefan cel Mare au început să îi măcelărească pe adversari.

Bătălia s-a transformat în măcel. Moldovenii au capturat steagurile Cracoviei, Liovului și Sandomirului. Ioan Albert a scăpat cu fuga la Liov. Pe locul bătăliei, Ștefan cel Mare a sădit o pădure de stejari, care a rămas în legendele populare cu numele de Dumbrava Roșie.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 26 octombrie 2020