Primarul Timișoarei nu are dubii că anul 2023 și Capitala Culturală a Europei vor fi un succes. Sunt însă destule necunoscute

Timișoara mai are doar puțin peste un an până când va fi capitală europeană a culturii. Pare destul timp pentru a pune cap la cap un program coerent, însă lucrurile sunt destul de complicate. Primăria a decis să ia pe cont propriu proiectul și să nu mai finanțeze Asociația Timișoara 2023. Totul s-a derulat prin Centrul de Proiecte, instituție înființată în 2020, dar pusă pe picioare în acest an. Recent, la centru a fost angajată o echipă de șapte curatori și experți, a cărei sarcină este să resusciteze capitala culturală. Din această echipă fac parte Oana Boca Stănescu, Teodora Borghoff, Corina Bucea, Matevž Čelik, Cosmina Goagea, Corina Oprea și Silviu Scrob.

În luna ianuarie ar urma să fie anunțate atât un nou dosar de candidatură, adaptat la contextul actual, cât structura principală a evenimentelor care vor avea loc în 2023. Echipa curatorială s-a întâlnit cu operatorii culturali din oraș, cu autoritățile și cu reprezentanții instituțiilor implicate în programul de capitală culturală. 

„Cred că trebuie să reparăm niște punți care au fost arse, dintre cei care au gestionat proiectul până acum și comunitatea locală și comunitatea culturală în Timișoara. Trebuie să retrezim încrederea în acest proiect (...) Eu mă aștept ca la începutul anului viitor, această echipă culturală nu doar cu un bidbook updatat, ci și cu scheletul efectiv al calendarului pentru anul 2023”, spune primarul Dominic Fritz.

Sună bine, cel puțin în teorie. Pe de altă parte însă, continuă să funcționeze Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Este structura care a gestionat dosarul de candidatură și care, până anul trecut, s-a ocupat și de pregătirea proiectului.  La începutul verii, Dominic Fritz, ales președinte al Consiliului Director al asociației, anunța că ea nu va mai avea acest obiect de activitate. S-a ținut de promisiune, iar Centrul de Proiecte a derulat toate finanțările din bugetul local către proiectele cuprinse în programul cultural.

Asociația merge mai departe și nu e clar care îi este rolul în acest moment. E greu de înțeles acest paralelism instituțional, iar primarul Dominic Fritz nu are nici el o explicație: „Această confuzie, ambivalență să zicem, ambiguitate, care este rolul asociației, este din păcate o realitate din ultima perioadă, și se datorează și faptului că eu nu mi-am început mandatul cu ideea fixă că asociația nu-și mai are rostul și tocmai de aceea am și investit timp pentru a reîncerca să punem asociația pe un făgaș mai bun. Din păcate, aceste încercări au eșuat (...) În vară am luat această decizie pe care am și comunicat-o, că centrul de proiecte va fi structura de implementare pentru municipiul Timișoara pentru capitală culturală (...) Scopul nu este să distrugem ceva, să desființăm ceva, scopul este să facem ca capitala culturală să fie un succes și am ajuns la concluzia că asociația nu mai poate fi garantul acestui succes și tocmai de aceea am găsit această nouă formă. Ce rol va avea asociația în viitor este o întrebare deschisă, unde inclusiv asociația, care are o adunare generală, care are membri, trebuie să-și clarifice”.

Adunarea generală a asociației, cea care ar trebui să decidă ce se va întâmpla mai departe, nu s-a întrunit de astă-vară. Ea trebuie convocată de comitetul director, al cărui președinte este chiar Dominic Fritz. Primăria și-a plătit doar un sfert din cotizația pe anul în curs, dar nici nu se ia în considerare retragerea din asociație. 

„Eu cred că dacă Timișoara ca municipiu pleacă din asociație, cu toate problemele existente, cu o parte din operațiuni care încă nu sunt transferate, de aceea vorbesc despre tranziție. Trebuie să iau decizii responsabile, nu pot să iau decizii doar de imagine. Poate personal mi-ar plăcea să nu trebuiască să-mi mai bat capul cu asociația, dar asociația încă are încă pe parte de imagine, de logo, și așa mai departe, are niște drepturi care trebuie transferate. Deci încă o dată, să închidem asociația de azi pe mâine nu cred că este semnalul corect”, explică primarul Timișoarei.

Echipa curatorială are la dispoziție câteva săptămâni pentru a prezenta un dosar de candidatură adus la zi, realist și cu șanse de a fi pus în practică. În 2022 trebuie pregătit programul pentru anul de capitală culturală și, deci, trebuie semnate contracte. Cum vor fi asigurați banii e altă necunoscută. Finanțarea multianuală, pe care Primăria Timișoara s-a angajat s-o rezolve în fața Comisiei Europene, bate încă pasul pe loc. Ordonanța 42, care asigura finanțarea programului de capitală culturală, expiră în câteva săptămâni. Proiectul de modificare a acesteia, avizat intern, e pus la păstrare la Ministerul Culturii încă din luna august. 

„Nu mai am niciun dubiu că anul 2023 și Timișoara Capitală Culturală a Europei va fi un succes. Și echipa curatorială, deși preveniți și avertizați că situația în care vin aici nu este neapărat una simplă, și că timpul rămas este foarte scurt, după întâlnirile lor cu operatorii culturali din oraș, cu instituțiile, cu operatorii independenți, și ei mi-au dat acest feedback că nu au nicio îndoială că acest an 2023 va fi un succes”, afirmă, optimist, Dominic Fritz.

Între timp, potrivit programului de guvernare al noului executiv, Ministerul Culturii va aloca 30 de milioane de lei pentru proiectele culturale legate de Timișoara 2023, dar prin Administrația Fondului Cultural Național. Pentru lucrările de infrastructură ar fi încă 138 de milioane de lei. Până să fie dați efectiv acești bani, același minister al Culturii tocmai a tăiat 37 de milioane de lei din programul Timișoara 2023. Ei vor merge către „acoperirea cheltuielilor de personal de către instituțiile subordonate Ministerului Culturii”.