Timișoara, pregătiri de capitală culturală. Silviu Scrob, omul care a numărat peste 200 spații de evenimente

În aproximativ nouă luni, Timișoara își va prelua oficial titlul de capitală europeană a culturii 2023. Proiectul a trecut prin multe schimbări în ultimul an, fiind preluat, de la asociația care l-a gestionat încă din perioada candidaturii, de Centrul de Proiecte al primăriei Timișoara. Acesta a selectat, în urmă cu jumătate de an, o echipă de șapte curatori . După multe întâlniri cu operatorii culturali din oraș, programul a fost revizuit și adaptat situației actuale. E deja la a doua versiune îmbunătățită și se lucrează în continuare. 

Una dintre cele mai grele misiuni le are Silviu Scrob, care se ocupă de managementul producției culturale pentru TM2023. Fost director tehnic al Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007, Scrob încearcă să creioneze, la Timișoara, o hartă a spațiilor culturale. Oricât de straniu ar părea, nu există un astfel de inventar. Sibianul spune însă că nici nu prea avea așteptări. De ce? Simplu: infrastructura culturală nu e bine pusă la punct niciunde în România. Deci, Timișoara nu e o excepție.  De jumătate de an, Silviu Scrob adună, așadar, date. 

„Momentan am un document care centralizează peste 200 de spații împărțite pe categorii: teatre, filarmonică, operă, muzee, alte tipuri de spații culturale, cinematografe, săli de conferințe și evenimente și târguri, galerii de artă contemporană, biserici, situri de patrimoniu, cluburi, puburi, piețe, parcuri publice, curți interioare, spații în aer liber publice sau private, săli de sport, școli, biblioteci, tot felul de spații pe care le cartografiem și încercăm să avem o situație la zi pentru fiecare”, explică acesta.

„Era bine să existe deja”

Toate datele, cu schițe și descrieri ale spațiilor, inclusiv de natură tehnică, vor fi centralizate într-o platformă online, care va fi accesibilă tuturor operatorilor culturali. Aceasta ar trebui să fie funcțională spre sfârșitul anului și va rămâne activă și pe viitor. Nu e totuși un pic prea târziu? „E târziu, era bine să existe de acum doi-trei ani, dar... Este simplu să spunem «nu este prea târziu», este mai dificil să facem ceva în direcția asta. Asta facem. Încercăm să facem o cartografiere a resurselor existente pe plan local. Și asta nu doar pentru spații. Am avut întâlniri cu furnizorii de servicii conexe. Mă refer la firme și oameni care lucrează cu scenotehnică, garduri, corturi, acest tip de infrastructură culturală sau de resurse”, spune Silviu Scrob.

Altfel spus, cu nouă luni înainte de deschiderea oficială, programată în weekendul 24 – 26 februarie, cei care gestionează programul de capitală culturală încă încearcă să pună în ordine chestiuni minimale, de genul spațiilor sau al dotărilor tehnice existente. În aceste condiții, întrebarea „cât de întârziată e capitala culturală” nu pare deplasată și poate că echipa din care face parte Silviu Scrob a venit destul de târziu. „Dar am ajuns destul de devreme. N-aș zice că e întârziată. În curând vor fi semnate contractele pentru desfășurarea programului prioritar pentru anul 2022 și cât de curând se vor semna și contractele pentru desfășurarea proiectelor din 2023, cele din bidbook, cele prioritare. Încă așteptăm legislația și finanțarea de la Ministerul Culturii”, răspunde acesta.

„Încă suntem în căutarea unui asemenea spațiu”

Expertul pune, de altfel, degetul pe rană: Ministerul Culturii se chinuie, de la începutul anului, cu variantele actualizate a două ordonanțe de care depinde finanțarea și gestionarea programului de capitală culturală. Cele două texte sunt pe circuitul interministerial de avizare și, deși termenele de obținere a acestora sunt depășite, nimeni nu pare să se grăbească. 

Și mai e ceva. Timișoara nu are și nici nu va avea în 2023 un stadion modern sau o sală polivalentă de secol XXI. Vechea arenă „Dan Păltinișanu” e considerată nesigură și a fost închisă, iar acum așteaptă decizia de demolare. Sala Olimpia, construită acum jumătate de secol, abia a obținut, recent, avizele de securitate la incendiu. Un hou stadion și o nouă sală sunt promise de câțiva ani, dar n-au trecut de faza de studiu de fezabilitate. 

Silviu Scrob spune totuși că  proiectele din dosarul de candidatură nu vizează un public de zeci de mii de oameni deodată. Se caută însă ceva, și anume… o hală! „Momentan, în evaluare nu am întâlnit niciun proiect care să adreseze publicuri de zeci de mii de persoane. Dar căutăm un spațiu pentru mai multe proiecte care ne-au semnalat că ar avea nevoie de un spațiu, de o hală cu înălțime, unde să-și poată ține evenimentele, spectacolele, festivalurile, undeva un 20 metri minim deschidere, un 40 adâncime și o înălțime minimă de 8-9 metri. Încă suntem în căutarea unui astfel de spațiu”, conchide acesta.

Timișoara ar fi trebuit să fie capitală europeană a culturii în 2021, însă totul a fost amânat din cauza pandemiei. Capitala Banatului va împărți acest titlu cu orașele Veszprem, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.