Cristian Mungiu la RFI: ”R.M.N.” este cel mai politic și mai polemic film pe care l-am făcut vreodată

Cristian Mungiu declară că ”R.M.N.” este un film polemic, care îndeamnă oamenii să-și pună întrebări: ”Probabil că R.M.N. este cel mai politic și mai polemic film pe care l-am făcut eu vreodată, dar totodată trebuie spus că el nu se referă doar la societatea românească. E adevărat că de aici aștept să am cea mai precisă și cea mai interesată reacție, pentru că spune niște lucruri care nu sunt neapărat simpatice și probabil că cine va veni să vadă filmul va înțelege într-o măsură și de ce reacțiile pe care le-am stârnit din premiera mondială de la Cannes au fost atât de tranșante, de o parte sau de cealaltă. Nu e drăguț ce-ți spune filmul despre tine ca persoană, despre noi ca societate, însă e onest și atunci ceea ce-mi doresc eu este ca și reacțiile să fie oneste. E o mare-mare distanță astăzi între ce credem noi în capul nostru și discursul nostru public. Am fost foarte sufocați cu toții și condiționați în ultima perioadă de această corectitudine politică, care însă nu a schimbat ce credem, a schimbat ce spunem și atunci ai o mică surpriză când vine cineva și-ți zice: de fapt, este mai onest să admitem că așa gândim (...). Fundamental e să ai o părere după ce vezi filmul, să te îndemne să te gândești”.

Filmul ”R.M.N.” va fi prezentat vineri la Ditrău. Regizorul spune ce reacții speră să obțină acolo: ”Pentru mine, ce este important este să le spun acelor oameni că nu e vorba despre ei și că ei au doar păcatul de a fi fost mai sinceri și mai naivi și de a exprima ceva ce de fapt gândim cu toții, în anumită măsură sau gândesc foarte mulți oameni, care sunt influențați de un anumit gen de discurs public și gândesc foarte mulți oameni nu doar din România. Dacă vă uitați ce se întâmplă în Europa în acest moment, o să vedeți că genul ăsta de discurs foarte naționalist și populist există peste tot. Mie mi se pare corect să încep acolo cu acest film, ca să clarificăm din start că filmul nu atribuie nici un fel de vinovăție nici unei etnii anume, nici lor în sine, ci este o poveste ficțională, care te îndeamnă să te gândești care e semnificația a ceea ce s-a întâmplat, de ce gândim noi așa cum gândim”.

Cristian Mungiu s-a referit în interviul acordat RFI și la aspectul financiar. El deplânge faptul că finanțarea și promovarea ulterioară a filmelor românești în țară au de suferit: ”Eu mă descurc mai ușor, pentru că sunt într-o poziție privilegiată, dar și eu mă descurc în sensul în care știu care este bugetul maxim pe care pot să-l obțin, primesc de regulă finanțare de la CNC, însă totodată primesc mai ușor un sprijin din afară și îmi fac întotdeauna filmele ca o coproducție cu mai multe țări. Pentru alții e mai complicat. Însă problema principală, din punctul meu de vedere, în momentul de față în România nu este nici măcar cea legată de finanțarea filmelor, cât de ce se întâmplă cu aceste filme după ce sunt gata. Acolo, statul nu mai finanțează și nu mai influențează cu nimic. Sistemul de distribuție s-a prăbușit de mult timp și odată cu el s-a prăbușit și un anume obicei de a mai consuma aceste filme pe care le producem. Și te întrebi atunci care e logica prin care statul mai investește prin CNC, să produci aceste filme, dacă după aia este atât de complicat să le exploatezi? A devenit o regulă și toată lumea organizează un fel de caravană, îți iei echipamentul în spate și umbli de ici-colo, iar lucrul ăsta e foarte deranjant”.