Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Rilke în buncărul anti-atomic

rilke-kappus_montage.jpg

Rilke-Kappus
Rilke-Kappus
Sursa imaginii: 
Montaj: William Totok

Arhiva poetului german Rainer Maria Rilke a trecut din posesia familiei în cea a Arhivei Literaturii Germane din Marbach. Cele peste 10.000 de documente au fost depozitate în buncărul anti-nuclear al Arhivei. De acum încolo, arhiva va putea fi consultată, fără interdicţii, de către cercetători. În această arhivă se află şi scrisorile scriitorului timişorean Franz Xaver Kappus, adresate lui Rilke între anii 1902 şi 1909.

Arhiva marelui poet Rainer Maria Rilke (1875-1926), care s-a aflat în custodia familiei, a fost transferată Arhivei Literaturii Germane din Marbach. Ştirea a fost primită cu entuziasm de mai toţi cei care se ocupă de opera poetului, binecunoscut şi tradus şi în România. Este vorba despre peste 10.000 de file, aproximativ 9.000 de scrisori (2.500 scrise de el, 6.000 primite de la corespendonţi), fotografii, însemnări şi desene. Multe necunoscute şi, prin urmare, nepublicate. Pînă acum, arhiva poetului a fost accesibilă doar pentru un număr limitat de cercetători care s-au ocupat de publicarea sau interpretarea operei lui Rilke.

Materialele care au ajuns acum în posesia Arhivei din Marbach au fost depozitate într-un buncăr anti-nuclear. Pentru a asigura protecţia unor documente, în general, în buncărul anti-nuclear al Arhivei se afla şi o mare parte a fondului literar provenit de la numeroşi scriitori clasici şi moderni.

Opinia publică s-a întrebat dacă deschiderea arhivei va modifica receptarea critică a operei şi dacă se vor afla lucruri neştiute despre Rilke. Într-un interviu radio (SWR) germanistul Christoph König din Osnabrück a spus că datorită transferului arhivei, cercetătorii pot spera să ajungă în posesia unor informaţii inedite privind viaţa şi opera lui Rilke.

„O să ştim mult mai mult despre felul cum a scris Rilke şi despre cum a citit [alte cărţi]. Discreţia familiei - care a ţinut aproape 100 de ani - avea ca scop protejarea memoriei poetului ca autor important - în faţa curiozităţii biografice [a unor cercetători]. Acum ne aflăm într-o situaţie în care putem să legăm această curiozitate de cunoştinţele desprinse din textele cunoscute."

Corespondenţa lui Rilke cu timişoreanul Kappus

Din vasta corespondenţă a lui Rilke a apărut în anul 1929 volumul intitulat „Scrisori către un tînăr poet". Destinatarul şi prefaţatarul volumului a fost timişoreanul Franz Xaver Kappus (1883-1966). Epistolarul a fost tradus parţial în limba română în perioada interbelică. În 1977 a apărut integral, în traducerea lui Ulvine şi Ioan Alexandru (1941-2000) la editura Facla din Timişoara, însoţit de o substanţială postfaţă semnată de Andrei A. Lillin (1915-1985). Pînă de curînd se credea că scrisorile lui Kappus adresate lui Rilke nu mai există. Cercetătorul Erich Unglaub a descoperit în arhiva Rilke scrisorile originale ale lui Kappus, scrise între anii 1902 şi 1909. Este vorba despre 12 scrisori (prima lipseşte). Volumul epistolar din 1929 a fost reintregit, în 2019. El cuprinde cele 10 scrisori cunoscute ale lui Rilke şi cele descoperite, semnate de Kappus. Volumul editat, comentat şi postfaţat de Erich Unglaub a apărut la Göttingen (Wallstein Verlag, Göttingen, 2019, 147 pp.) sub titlul uşor modificat: Rainer Maria Rilke: „Briefe an einen jungen Dichter. Mit den Briefen von Franz Xaver Kappus" („Scrisori către un tînăr poet. Cu scrisorile lui Franz Xaver Kappus").

În scrisorile sale, tînărul timişorean Kappus îi cerea lui Rilke părerea asupra producţiilor sale lirice. Îi relatează, însă, poetului admirat şi despre viaţa sa intimă, inclusiv despre o experienţă homoerotică, despre cotidianul cazon, dorinţe refulate, convingei agnostice şi estetice, cît şi despre lecturi. După terminarea primului război mondial, fostul ofiţer austro-ungar Kappus se stabileşte la Timişoara. Publică acolo, în 1921, un roman expresionist, „Die Peitsche im Antlitz" - „Biciul dispreţului", reeditat, în 2018, într-o ediţie bilingvă la Editura Muzeului Literaturii Române din Bucureşti.

Kappus a părăsit România la mijlocul anilor 1920, stabilindu-se la Berlin, unde a continuat să publice numeroase romane. A murit în 1966 în Berlinul Occidental. În perioda comunistă, au fost reeditate în România două volume de proză, romanul „Die lebenden Vierzehn" („Cei 14 supravieţuitori") şi o culegere de povestiri satirice, „Der Wunderleutnant" („Locotenentul minune"). De reeditarea acestor volume s-a ocupat nimeni altul decît fostul ofiţer de Securitate, Heinz Stănescu (1921-1994), care în anii 1950 devenise critic literar şi lector la Universitatea din Bucureşti. (cf. „Cariera unui ofiţer de Securitate", RFI, 3. 8. 2010.)

 
Rilke în buncărul anti-atomic