Timișoara 2023. Viceprimarul Ruben Lațcău: Suntem mult mai bine pregătiți decât am anticipat că o să fim acum doi ani

Lapte și miere ar fi urmat să curgă la Timișoara, din punct de vedere al infrastructurii culturale. Capitala europeană a culturii a propus inițial, în dosarul de candidatură care, în toamna lui 2016, i-a asigurat titlul, investiții de peste 55 milioane de euro. Printre acestea, o sală nouă pentru Teatrul German, conversia unor vechi cinematografe în centre culturale,  reabilitarea Palatului Culturii și a un muzeu al revoluției sau reabilitarea Castelului Huniade. „Perla coroanei” era MultipleXity, un centru pentru artă, tehnologie și experiment, unic în România, inspirat după modelul celebrului Ars Electronica, din Linz. 

Cu mai puțin de două luni înainte de deschiderea oficială, programată în weeekendul 17 – 19 februarie 2023, lucrurile stau cu totul altfel decât erau planurile. Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timișoara, ține de consiliul județean și are șanse zero să fie deschis în 2023. E închis, de altfel, de mai bine de 15 ani, reabilitarea e estimată la aproximativ 40 de milioane de euro și bani nu sunt. 

Abia în decembrie 2022, primii bani de la Ministerul Culturii

Cele mai multe investiții ar fi revenit Primăriei Timișoara, care ar fi trebuit sprijnită și de Ministerul Culturii. Acesta din urmă și-a asumat integral Muzeul Revoluției Anticomuniste, care ar trebui făcut în fosta comenduire a garnizoanei. Nu se va face însă prea curând, pentru că, în acest moment, nu are nici măcar un proiect. De altfel, Ministerul Culturii și-a adus aminte abia acum că are de respectat angajamente față de Timișoara.

„Abia în luna lui decembrie 2022, cu o lună înainte de anul capitalei, partenerul important al acestui proiect, Ministerul Culturii, a dat primii bani. Dacă Primăria Timișoara ar fi așteptat acești bani și ar fi început lucrările de execuție doar după ce ministerul și-a asumat angajamentele vechi de 5-6 ani, n-am fi avut niciun spațiu finalizat astăzi și probabil niciun spațiu finalizat anul viitor”, spune viceprimarul Ruben Lațcău.

În aceste condiții, municipalitatea a făcut cât putut. Dacă Timișoara ar fi trebuit să-și exercite titlul în 2021, așa cum era prevăzut inițial, situația ar fi fost dramatică. N-ar fi fost gata nimic nici din puținul la care s-a lucrat. 

Cum stau acum lucrurile? „Timișoara a recuperat foarte mult din întârzierea pe care a avut-o. Din păcate, din 2016 și până undeva prin 2019-2020 niciun șantier nu a fost în activitate efectivă, în execuție. Am avut doar intenții sau proiecte, unele mai clare, altele mai puțin clarificate. În momentul acesta, avem un cinematograf deschis și în folosință, Cinema Victoria, avem și alte spații pe care le-am trecut către Centrul de Proiecte. Avem câteva cinematografe în fază avansată, Dacia, Timiș, Studio, vor fi toate finalizate în prima parte a anului viitor. În același termen sperăm să finalizăm și Turnul de Apă din Iosefin. Pot să spun că suntem mult mai bine pregătiți decât am anticipat că o să fim acum doi ani”, continuă Ruben Lațcău.

Povestea MultipleXity 

În ceea ce privește MultipleXity, lucrurile sunt complicate. Va putea fi folosită zona de nord, cea în care se află fostul muzeu de tramvaie, unde, în ultima jumătate de an, a fost amenajată curtea. În zona de sud, unde ar trebui construit de la zero, abia e gata proiectul tehnic, care încă nu are toate avizele. Contractul de proiectare a fost, de altfel, atribuit abia în vara lui 2020, cu puțin timp înainte ca titlul de capitală culturală al Timișoarei să fie împins înspre 2023. Nu se renunță însă la ideea unui astfel de centru.

„În ianuarie, licitația pentru execuție va fi demarată, proiectul este finalizat.

- Cu ce ne mai ajută?

- Ne ajută, pentru că deja avem  o parte care e dată în folosință și este utilizată. Proiectul pentru partea de sud este un proiect care se împarte în trei etape. O primă etapă va fi dată în folosință, sperăm noi, la sfârșitul anului viitor. Aș vrea să nu uităm că anul capitalei nu este un punct singular în istoria Timișoarei, anul 2032, iar la 1 ianuarie 2024 am uitat. Nu, el trebuie să continue (…) Intenția nu este doar să creăm un spectacol foarte mare, să avem un joc de artificii deosebit, care să lumineze cerul într-o noapte și apoi ca și cum n-ar fi existat. Intenția este de fapt să construim un ecosistem cultural-creativ în Timișoara, care să crească, să se dezvolte în următorul deceniu”, ne-a mai declarat Ruben Lațcău.

În ciuda acestor neajunsuri, programul cultural pregătit de Timișoara a fost apreciat de Comisia Europeană, care va decerna Premiul Melina Mercouri, pentru „progresul excelent realizat de echipa TM2023 în fața provocărilor majore”. 

Luminează orașul prin tine

Până la deschiderea oficială din februarie, Timișoara intră în anul de capitală culturală cu un festival al luminilor, finanțat de consiliul județean. Între 29 decembrie și 2 ianuarie, pe ruta Muzeul Național de Artă - Bastionul Theresia, trecătorii vor avea parte de proiecții artistice, instalații new media și video mapping. 

Timișoara și-a prezentat candidatura, în 2016, sub sloganul „Luminează orașul prin tine”. Lăsată aproape singură să se descurce într-un proiect de importanță națională, capitala Banatului și-a făcut temele așa cum a știut. Teoretic, la anul, vor fi peste 30 de evenimente pe săptămână. Expozițiile Brauner și Brâncuși sunt certitudini, la fel ca vizitele a doi laureați de premiu Nobel. Restul îl vom descoperi pe parcurs.