La Veszprém a început anul de capitală europeană a culturii. Cu muzică, schele și mult optimism

Dacă n-ați fost niciodată la Lacul Balaton, singura șansă să fi auzit de orașul Veszprem se leagă, foarte probabil, de tragedia handbalistului român Marian Cozma. În 2009, acesta și-a pierdut viața în urma unui scandal într-un club. Au trecut de atunci 14 ani și timpul a șters cumva povestea. 

Veszprem are acum în jur de 60.000 de locuitori, e un oraș mic, cochet, cu multe clădiri vechi aflate în șantier și o pasiune aparentă pentru statui și efigii care decorează zidurile încă nereparate. În weekend, sub o ninsoare măruntă și deasă, și-a început oficial anul de capitală europeană a culturii. 

Drumul spre orașul vechi, Veszprem

Sursa imaginii: 

RFI / Otilia Ghițescu

Veszprém nu e singur în aventura sa culturală. Sunt implicate în acest program care costă 188 de milioane de euro, cei mai mulți bani de la guvern, nu mai puțin de 116 orășele și comune din zona Bakony-Balaton. Toate s-au alăturat proiectului încă în faza de pregătire a dosarului de candidatură. E un experiment unic în ceea ce privește capitalele culturale europene.

Ideea de la care s-a pornit în construirea programului a fost, la prima vedere, simplă: pentru ca întreaga zonă să prospere, nu ajunge să se dezvolte doar Veszprém. Regiunea este extrem de populară în perioada mai – octombrie, datorită Lacului Balaton, însă provocarea pentru cei implicați în proiect este s-o facă atractivă pe toată durata anului. De aceea, în următorul an sunt vor avea loc în regiune aproape 3.000 de evenimente culturale.

A fost greu, spun organizatorii

Programul include și crearea, în Veszprem, a unor atracții care să rămână peste ani. Este vorba, printre altele, despre un centru de cunoștințe digitale, destinat copiilor, de o expoziție interactivă în castelul din oraș, cu focus pe crimă și pedeapsă, sau de centru de arte audio-vizuale. Acestea vor putea fi vizitate în lunile care urmează. La vară, într-o carieră de bazalt din apropiere va avea loc un festival al constructorilor. Participanții vor ridica împreună o instalație care să onoreze această meserie. Pentru că Veszprém este și oraș al muzicii sub patronaj UNESCO, în fiecare lună va avea loc cel puțin un festival, de la blues, la street music, muzică populară, clasică sau jazz. 

Sursa imaginii: 

VEB 2023

Am întrebat-o pe Friderika Mike, director de programe de dezvoltare la asociația care se ocupă de capitala culturală, cât a fost de greu să pună cap la cap un an de evenimente, după pandemie. 

„Să fiu sinceră, când a început pandemia, am fost foarte șocați, pentru că nu aveam nici cea mai mică idee despre ce urma să se întâmple cu ideile noastre. Suntem norocoși acum că situația s-a îmbunătățit și am putut să ne întoarcem la vechile formate  culturale, pentru că eu nu cred că nu poate fi inventat ceva care să înlocuiască viața culturală, așa cum era înainte de pandemie. A fost greu, pentru că, în anii pregătitori, ne-am concentrat eforturile pe dezvoltarea comunităților, lucruri care să implice oamenii din Veszprem, numai că au fost multe luni în care nu ne-am putut întâlni. Iar ședințele online nu sunt același lucru”, spune aceasta.

2023 e doar începutul pentru Veszprém

Pentru cel venit prima dată în oraș, e interesant să vadă că mare parte din clădirile din zona veche sunt în șantier, cu schele pe ele. Ceremonia oficială a avut loc, de altfel, în orașul vechi, într-o piață unde jumătate din imobile erau în reparații. De la centrul turistic ți se și spune, pe cel mai liniștit ton din lume, că în lunile care vin vei putea vedea mai multe expoziții, dar acum ele încă nu sunt deschise. Nimeni nu pare stresat că sunt destule lucruri neterminate sau că, în zona centrală, nu prea găsești, cel puțin sâmbătă după-amiază, vreun magazin deschis. Deși e deschiderea capitalei culturale, oamenii nu și-au modificat programul. 

Orașul vechi, Veszprém

Sursa imaginii: 

RFI / Otilia Ghitescu

Sunt așteptați turiști, dar nu există un target în materie de număr în acest an. Mai important, spune Tibor Navracsics, ministru al Dezvoltării, e viitorul: zona în întregimea sa, nu doar Lacul Balaton, trebuie să devină cunoscută de cât mai mulți europeni, iar 2023 e doar începutul. Navracsics e născut în Veszprém și spune că sunt multe motive să vizitezi orașul.

„Orașului Veszprém i se mai spune orașul reginelor, pentru că, inițial, el a fost un cadou de nuntă din partea regelui Ungariei, pentru soția sa. Este doar un indiciu asupra frumuseții acestui oraș, unul dintre cele mai vechi din Ungaria. Episcopia din acest oraș este mai veche decât Ungaria însăși, pentru că primul document scris emis în Veszprém​ este din anul 866. Este un oraș foarte maghiar, dar și foarte european în același timp. În plus, această zonă are peisaje absolut superbe, este și lacul foarte aproape”, explică oficialul.

Urmează Elefsina și Timișoara

Celelalte două capitale culturale europene sunt în fierbere în această perioadă. Elefsina își începe mandatul în 4 februarie, iar Timișoara va face același lucru două săptămâni mai târziu. Capitala Banatului e cel mai mare oraș dintre cele trei, iar așteptările sunt imense. Ramona Laczko-David, coordonatoarea programului Timișoara 2023, a fost și ea la Veszprém.  

„E efervescent, e foarte multă lume și cred că într-un oraș ca Veszprém această forfotă este total neobișnuită. Pentru Timișoara ne așteptăm să fie mult mai intens, programul deja s-a închegat, programul cultural pentru deschidere (…) Va fi un program mai divers, care arată multiculturalitatea orașului (…) Față de ceea ce vedem aici, unde evenimentele se concentrează mult mai mult pe istoria orașului, pe identitatea națională a Ungariei, este un discurs diferit”, spune Ramona Laczko-David,

Sursa imaginii: 

VEB 2023

Cum va fi vedem în perioada 17 – 19 februarie. Ce știm sigur este că la Timișoara va fi vernisată, în acel weeekend, o expoziție Victor Brauner, că va avea loc un spectacol de teatru aerian și că în Piața Victoriei va răsări o grădină urbană supraetajată, cu exact 1.306 plante. Practic, vorbim despre un turn realizat dintr-o structură metalică, modulară, cu platforme deschise publicului, care vor funcționa ca puncte de belvedere. În total, pe durata acestui an, la Timișoara sunt așteptați peste 2.500 de artiști.