(VIDEO) Povestea Alexandrei Badea, regizoarea care a pus în scenă relația noastră cu România: Nu puteam să fac „Exil” în altă parte decât aici

„Toată lumea spunea: cum o să facem să umplem sala, sunt totuși o mie de locuri. E un text contemporan, iar eu sunt necunoscută în România. Adică m-au descoperit acum”, povestește pentru RFI, Alexandra Badea.

Și totuși piesa ei atrage ca un magnet, chiar și într-o țară unde 73% dintre români spun că nu au mers niciodată la teatru, potrivit Barometrului de Consum Cultural din 2019. Desigur, după cum explică și autorii Barometrului, regiunea București Ilfov este o excepție pentru că aici sunt teatre mari, de tradiție, iar populația are venituri ridicate și un nivel de educație, de asemenea, mai ridicat.

Pe Alexandra Badea nu au speriat-o statisticile și nici faptul că nu era atât de cunoscută: „Când am intrat prima oară pe scenă la montare și lumea nu mă știa, mașiniștii nu mă știau, cei de la tehnic nu mă știau, nimeni nu își putea închipui că eu sunt regizoarea spectacolului. Sunt oameni care nu au lucrat decât cu bărbați și nu își imaginau că la Sala Mare poate să vină o femeie pentru că, în general, la toate teatrele din lume, regizoarele sunt programate la sălile mici”.

Subiectul ales este însă unul extrem de sensibil, mai ales pentru o țară care are a cincea cea mai mare diasporă din lume. Alexandra Badea a pus în centrul piesei plecarea din România și relația pe care o au românii, care au ales să muncească și să trăiască în Franța, cu țara natală. Aceste idei, cernute prin filtrul psihologiei transgeneraționale, adică a traumelor care se moștenesc din generație în generație, au dat naștere piesei „Exil”. Piesa este povestea unei familii alcătuite din trei generații care rememorează experiențele care i-au marcat existența: comunism, post-comunism și exilul.

Pentru Alexandra Badea, acum „acasă” înseamnă mai degrabă Franța, țara ei adoptivă de peste 20 de ani. Dar mărturisește că nu ar fi putut să pună în scenă această piesă altundeva decât în România.

„Sunt români care pleacă, dar nu se rup deloc de România, dar, în același timp, le e imposibil să se întoarcă. Sau când se întorc sunt dezamăgiți foarte repede. Starea asta de tensiune, de exemplu, francezii care pleacă din Franța și se întorc nu o au. E o relație mult mai normală. Mie mi se pare că noi ca români avem o tensiune permanentă și nici nu ne putem rupe, dar nici nu ne putem împăca cu ideea de a trăi aici.”

Descoperiți întreaga poveste a Alexandrei Badea în video de mai jos: