Cine sunt rapperii deveniți vocea generației protestatare din Cașmir

Mulți artiști au reușit să-și transmită experiențele prin rap, despre care spun că este eliberator și puternic mobilizator.

„Rap despre probleme sociale, despre greutățile cu care se confruntă oamenii și despre mine. Muzica mea este mesajul meu. Aici este o zonă de conflict și prin muzica mea vreau să informez oamenii din toată țara despre ceea ce se întâmplă”, a declarat Syed Musaib, în vârstă de 22 de ani, pentru RFI.

Cunoscut mai bine sub numele său de scenă, MC Musaib și-a început devreme parcursul muzical și face rap de peste 15 ani. Are o mulțime de urmăritori pe rețelele sociale și speră ca muzica sa să ajungă la un public cât mai larg dincolo de granițele Cașmirului.

„Pentru tinerii ca noi, rapul și hip-hopul ajută la articularea unei anumite perspective culturale și îi ajută pe alții să înțeleagă ce se întâmplă în mintea tinerilor din acest mediu”, a spus acesta.

Coloana sonoră a protestelor

Rădăcinile culturii rap din Valea Cașmirului pot fi urmărite încă din 2010, când un băiat de 17 ani, Tufail Mattoo, a fost ucis în timp ce se întorcea acasă de la o ședință de meditații școlare, în timpul unui protest pe o stradă a cartierului Srinagar. Martorii oculari au spus că forțele de securitate au tras în el cu gaze lacrimogene de la distanță mică.

În timpul protestelor ce au urmat, melodia „I protest” a lui Roshan Illahi, cunoscut sub numele de MC Kash, a devenit un imn. Prima vedetă hip-hop din Cașmir, Kash făcea parte dintr-o generație care a crescut în umbra conflictului.

Tineri stând în fața magazinelor închise din Srinagar, Cașmir, în august 2019.

Sursa imaginii: 

Danish Ismail/Reuters via RFI

„În Cașmir, rapul a ajuns la mase prin MC Kash și astfel am văzut o manifestare intimă a sentimentului de apartenență, a geografiei, a suferinței, experiența creșterii și maturizării în timp de conflict”, a declarat pentru RFI Ibrahim Wani, profesor asistent la Institutul de Studii despre Cașmir al Universității din Cașmir.

Deși rapul a oferit întotdeauna, atât la nivel global, cât și în India, o voce celor marginalizați, în Cașmirul de astăzi, într-o oarecare măsură, muzica rap a rămas fără substratul politic.

Din 2019, când guvernul indian a revocat unilateral statutul special de autonomie al Cașmirului și a impus sistarea mass-mediei în regiune, mulți rapperi sunt mult mai prudenți decât ar fi fost cândva. Cel puțin în public.

„Sunt sigur că scena underground a rapului există încă, deși granițele sale au devenit mai inteligente”, a spus Wani.

Un gen în evoluție

„Fac rap despre problemele care afectează societatea din Cașmir. Patriarhiatul este o temă importantă și cât de dificil a devenit să spargi plafonul de sticlă pentru o fată ca mine, atunci când sunt oameni care te trollează și abuzează”, a declarat Anam Nasir, în vârstă de 18 ani, care poartă numele de scenă Rapper Annie.

Anam Nisar se numără printre cele câteva femei din Cașmir care fac muzică rap și hip-hop.

Sursa imaginii: 

Mehak Shabir/RFI

Se numără printre cele câteva femei din Cașmir care fac hip-hop, un gen muzical dominat de bărbați. Ea a fost printre primii rapperi din Cașmir care au cântat în public în 2019 și a continuat să depășească limitele prin versurile ei.

„Muzica mea trebuie să se simtă și scot în evidență prejudecățile de gen care perpetuează discriminarea noastră. Vorbesc și despre dependența de droguri și viol”, a spus Nasir.

Wani subliniază că dispariția rapului de protest politic face spațiu pentru alte tipuri de muzică care nu discută doar despre politica din Cașmir.

„Cu toate acestea, astfel se pot observa noile moduri de reflecție asupra subculturii tineretului din Cașmir, problemelor tineretului sau interfețele dintre global și local”, a adăugat acesta.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a RFI.