Timișoara 2023: Prima lună de capitală culturală, primele concluzii

Timișoara este a treia capitală europeană a culturii în 2023, alături de Veszprem, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia. Este ultimul dintre aceste orașe care și-a preluat oficial titlul, undeva la jumătatea lunii februarie. Capitala Banatului a avut de vreme bună, cel puțin în prima zi, când au fost și concerte în aer liber, astfel că străzile au fost pline de curioși, români și străini, localnici și vizitatori. 

Curatorii programului de capitală culturală au vrut neapărat să ofere povești și în cartiere, nu doar în zona centrală și așa au apărut diverse evenimente, organizate de asociații locale, care au atras, la rândul lor, un public curios sau critic, după caz. E semn că se poate și că, de fapt, nu trebuie neapărat să mergi spre centrul orașului, dacă vrei să ai parte de o întâmplare culturală. E un semn că se poate, dar și că trebuie curaj. 

În weekendul inaugural, organizatorii estimează, cu datele de la jandarmerie, că doar la concertul din Piața Unirii, desfășurat în prima seară,  au fost 17.000 de oameni. În total, cu expoziții și celelalte evenimente, cei de la Centrul de Proiecte spun că au fost cam 60.000 de participanți. E mult, e puțin? Depinde din ce parte privești lucrurile. 

Detractorii proiectului au umplut rețelele de socializare cu diverse critici, iar ecourile negative nu s-au stins încă în totalitate. Asta, deși avântul cultural al Timișoarei pare să fi pierdut puțin din viteză, după acel weekend foarte plin. Acum, lucrurile încep să se miște din nou. Poate și pentru că primăvara dă, în sfârșit, semne că vine.

Ramona Laczko-David, coordonatorul proiectului Timișoara 2023, spune că plusurile sunt mai mari decât minusurile: „Cred că pe parte de audiență și pe parte de ce a generat evenimentul de deschidere suntem pe plus, suntem pe pozitiv (…) Suntem pe plus și în ceea ce înseamnă partea de populare a calendarului de evenimente, în relația cu operatorii și au început să ne trimită în mod constant informațiile (…) Din punct de vedere al programului, a fost încă un pas important lansarea apelurilor de finanțare, care contribuie la extinderea programului, va urma faza de evaluare a proiectelor și suntem conștienți că acestea mai adaugă un număr considerabil de proiecte la ceea ce conține deja bidbookul”.

Centrul de Proiecte are în derulare trei apeluri de finanțare, cu o sumă totală de 24 de milioane de lei. În perioada care a trecut de la deschiderea oficială a anului de capitală culturală, expozițiile de artă contemporană răspândite în mai multe zone din oraș au atras peste 60.000 de oameni.

Cea mai căutată, dar și cea mai controversată este Pepiniera – 1.306 plante pentru Timișoara, o grădină verticală pe structură metalică, creație a unui birou de arhitectură din Barcelona. Are cinci platforme și poate găzdui simultan doar 50 de vizitatori, așa că 25.000 de curioși care au vrut să vadă Piața Victoriei de la înălțime pare în sine un record. 

Instalația rămâne la doi pași de Opera Națională Română timp de zece luni și este finanțată de la bugetul local cu aproximativ 1,7 milioane de lei. Sume nepreecizate au venit de la Ordinul Arhitecților și de la unul dintre sponsorii principali ai Capitalei Culturale. Criticii spun că e o structură urâtă, nesigură și n-are ce căuta acolo. În pepinieră s-a ascultat până acum muzică, s-a citit poezie și vor urma și alte evenimente.

Ramona Laczko-David e convinsă că divergențele de opinie sunt constructive și e evident că niciodată nu va putea fi toată lumea mulțumită. „Pe cât de negative sunt unele comentarii la adresa proiectelor care au fost propuse sau a evenimentelor care au fost propuse în programul deschiderii, pe atât de importantă este dezbaterea aceasta continuă a valorilor care reprezintă Timișoara, prin acest program, propunerile care vin din partea echipei curatoriale și cum este ele acceptate  sau nu de publicul timișorean (…) Nu cred că se ajunge vreodată în implementarea acestui program în care putem să spunem că am bifat toate doleanțele, toate așteptările publicului și așa mai departe. Și tocmai asta e conseecința unui astfel de program de capitală europeană a culturii, să creeze această dezbatere, după care nu spun că nu se vor alinia niște direcții. Dar asta ține deja de partea de legacy”, spune aceasta.

Echipa curatorială va identifica în acest an proiectele care nu vor merge mai departe în 2024, deci 2023 este și un an de selecție și de conturare a strategii culturale a Timișoarei, care expiră în 2024. 

Următorul eveniment special de la Timișoara este conferința pe care o va susține, în 3 aprilie, la Universitatea de Vest, scriitorul Orhan Pamuk, laurat al Premiului Nobel pentru literatură.