Mitul barajelor care ne asigurau independenţa energetică

Problemele erau cu atât mai grave, cu cât termocentralele, una dintre componentele indispensabile ale sistemului energetic naţional, se defectau periodic din cauza uzurii, a vechimii şi a suprasolicitării. Soluţia găsită de specialiştii Ministerului Energiei Electrice pentru a cârpi gaura în producţie a fost supraproducţia de energie hidro. Un raport al Securităţii ne arată care au fost şi mai ales care urmau să fie consecinţele.

„Din datele existente rezultă că datorită modului necorespunzător în care este organizată şi se desfăşoară activitatea în termocentralele pe cărbune, acestea produc, în permanenţă, o cantitate de energie electrică mai mică decât cea stabilită de programul aprobat prin decret prezidenţial cu circa 25%, creând astfel implicaţii deosebite în sistemul energetic naţional.

În loc să acţioneze energic şi prin toate mijloacele pentru asigurarea funcţionării grupurilor energetice din aceste termocentrale la nivelul sarcinilor de plan, conducerea Ministerului Energiei Electrice, fără nici o aprobare, a dispus folosirea zilnică a capacităţii de producţie din hidrocentrale peste prevederi cu circa 600-700 MW.

Pentru a nu fi depistată această practică, în raportul scris pe care îl înaintează zilnic la Guvern, conducerea Ministerului Energiei Electrice nu prezintă ponderea reală a unităţilor energetice în structura producţiei totale de energie electrică, iar în ultima săptămână s-a recurs chiar la modificarea artificială a cifrelor afişate continuu pe ecranele terminale video instalate în unele cabinete ale membrilor din conducerea guvernului, astfel încât acestea să concorde cu cele prezentate în scris.

Aşa de exemplu, în ziua de 4 decembrie a.c., când termocentralele pe cărbune au produs în realitate pe cărbune au produs în realitatea 2830 MW de 4250 MW valoarea medie programată, s-a raportat la Guvern că aceste unităţi au realizat 3610 MW. În aceeaşi zi însă, deşi hidrocentralele Lotru, Vidraru, Stejaru şi Mărişelu au fost continuu menţinute în funcţiune, realizând în medie 550 MW, la Guvern nu s-a raportat nimic despre folosirea acestor unităţi.

Stări de lucruri similare s-au înregistrat şi în zilele de 5,6,7 şi 8 decembrie a.c.

Potrivit estimărilor făcute de specialişti, ca urmare a acestei practici, în ultimele 10 zile, din lacurile de acumulare de pe râurile interioare a fost consumată o cantitate de circa 200 milioane m.c. apă, existând riscul ca, în cazul menţinerii situaţiei, capacitatea acestor rezerve să fie epuizată în întregime în circa 70 de zile.”

Notă, 6 decembrie 1989