Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cel mai mare salon de carte din lume

muller_vateland_2014.jpg

Ilustraţie: Herta Müller, „Patria mea a fost un sîmbure de măr“ (coperta)

Cea de-a 66-a ediţie a Tîrgului Internaţional de Carte din Frankfurt pe Main. Finlanda este anul acesta invitata de onoare a Tîrgului. Cărţi despre România, cărţi semnate de autori originari din România, cărţi inspirate din realităţile şi istoria României – o listă sumară.

 

La Frankfurt pe Main şi-a deschis porţile Tîrgul Internaţional de carte. Anul acesta sunt prezenţi 7275 de expozanţi din 102 de ţări ale lumii – între care se află şi România. Printre vizitatorii şi participanţii unor întîlniri organizate în cadrul celui mai mare tîrg din lume, dedicat cărţii, se află preşedintele federal, Joachim Gauck, şi omologul său finlandez, Sauli Niinistö. Anul acesta Finlanda este invitata de onoare a tîrgului. Astfel se explică şi numărul mare de cărţi traduse din literatura finlandeză contemporană, cît şi prezenţa unor scriitori importanţi din această ţară. De o publicitate aparte se bucură, în acest context, scriitoare Sofi Oksanen, autoarea romanului „Cînd porumbeii au dispărut“. În acest roman, autoarea, estono-finlandeză, tematizează un capitol întunecat al istoriei recente din Estonia. În centrul cărţii se află cariera unui personaj sinistru care în timpul războiului mondial era agent secret al naziştilor, iar după ocuparea Estoniei de către sovietici, s-a pus în slujba KGB-ului.

Mai multe edituri au organizat dezbateri şi lecturi publice, dedicate anului internaţional al culturii memoriei: Primul şi al Doilea Război Mondial şi 25 de ani de la prăbuşirea comunismului european. Printre invitaţi se află şi fostul cancelar Helmut Kohl, care din motive de sănătate nu va participa la discuţii. Pe de altă parte, rolul politicianului Kohl este subiectul unei cărţi semnate de Heribert Schwan şi Tilman Jens, intitulată „Testamentul. Protocoalele Kohl“ (Vermächtnis. Kohl-Protokolle). Cartea conţine fragmente din interviuri acordate de Kohl autorilor, în care fostul cancelar vorbeşte în termeni depreciativi despre numeroşi politicieni, între care se află şi Angela Merkel. Soţia actuală a lui Kohl a anunţat că se va adresa justiţiei pentru a stopa difuzarea volumului. Pentru a preîntîmpina o decezie în acest sens, editura Heyne a început de luni să pună în vînzare cartea controversată.

Ministrul germane de extrerne, Frank-Walter Steinmeier, care a fost prezent la deschiderea tîrgului, a rostit o alocuţiune, cerînd crearea unei legislaţii internaţionale care reglementează publicarea unor scrieri prin intermediul internetului. El a avertizat şi faţă de monopolizarea internetului de către anumite concerne.

În preajma inaugurării Tîrgului, au apărut în Germania numeroase cărţi noi despre România sau inspirate din istoria şi realitatea românească.

Între acestea se află şi noul volum al Hertei Müller, distinsă în 2009 cu Premiul Nobel pentru Literatură. În ultimii 5 ani, ea n-a mai publicat nici un roman, ultimul a fost „Leagănul respiraţiei” (2009). Cartea intitulată „Patria mea a fost un sîmbure de măr“ (Mein Vaterland war ein Apfelkern), a apărut la Editura Hanser din München. Volumul - caracterizat de către un cronicar drept o carte ce oscilează între „melancolie şi senzualitate” - este, de fapt, un amplu interviu, realizat de Angelika Klammer. Vom reveni într-o cronică separată asupra acestui volum în care Herta Müller povesteşte, pe larg, despre anii petrecuţi în România şi despre experienţele negative făcute în anii ceauşismului.

O temă similară abordează şi scriitorul bănăţean Johann Lippet, care în 2009 a publicat volumul „Viaţa unui dosar” (Das Leben einer Akte) în care a prelucrat şi prezentat materialele întocmite de fosta Securitate legate de activitatea sa. Acum el a publicat un roman, intitulat: „Sursa informează” (Die Quelle informiert). Personajul central al romanului este un inginer, emigrat în Germania, care află într-o zi de la un coleg că în dosarul acestuia există note scrise de un cunoscut comun. Vestea declanşează în personajul principal o avalanşă a rememorării unor situaţii şi întîmplări. În ultimă instanţă, se decide să-l confrunte pe delator cu materialele ce au fost descoperite în arhiva CNSAS. Cum decurge această confruntare rămîne deschis. Naraţiunea se termină în momentul plecării inginerului cu trenul spre domiciliul delatorului.

Supravegherea personală de către poliţia secretă este şi tema volumului semnat de profesorul universitar german, Wilfried Heller: „De la ’Horea’ la ‘Hans’. Erori şi confuzii ale Securităţii oglindite în două dosare”(Von „Horea“ zu „Hans“. Irrungen und Wirrungen der Securitate Rumäniens im Spiegel zweier Akten). În anii 1970, geograful vest-german Heller intenţiona să redacteze nişte studii de specialitate despre România, ceea ce a stîrnit suspiciunile Securităţii, muniţionată şi de rapoartele informative ale unor colaboratori neoficali. Heller nu-i nominalizează pe aceşti colaboratori. Unii dintre ei, care au jucat un rol în viaţa universitară post-comunistă, însă, pot fi uşor identificaţi.

Cartea lui Heller documentează absurditatea secretomaniei paranoice a sistemului securistic din România.

În încheierea acestei liste sumare mai amintim trei cărţi axate pe teme istorice:

Volumul semnat de Hildrun Glass, care a făcut parte din Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, „Germania şi persecutarea evreilor în sfera de influenţă românească 1940-1944” (Deutschland und die Verfolgung der Juden im rumänischen Machtbereich 1940-1944); Marianne Hausleitner, „Şvabii dunăreni 1868-1948. Rolul lor în Banatul românesc şi sîrbesc“ (Die Donauschwaben 1868–1948. Ihre Rolle im rumänischen und serbischen Banat) şi Gerhard Köpernik: „Fascişti internaţi în lagăre de concentrare. Garda de Fier din România şi cel de-al Treilea Reich“ (Faschisten im KZ. Rumäniens Eiserne Garde und das Dritte Reich).