Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum va arăta strategia culturală a Bucureștiului

bucuresti.jpg

Cum va arăta strategia culturală a Bucureștiului
Cum va arăta strategia culturală a Bucureștiului

De luni, s-a pus în dezbatere publică Strategia Culturală a Bucureștiului pentru perioada 2015-2025 . Este vorba în primul rând de o condiție obligatorie care să permită Bucureștiului să intre în cursa pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021. Pe de altă parte însă, e obligatoriu ca orice oraș să aibă acest gen de strategie, să țină pasul cu intențiile culturale ale locuitorilor săi, poate și să educe această foame de cultură, explică, la RFI, Oana Ioniță Năsui, coordonator al proiectului.

 

Ironic oarecum, mai ales că a împlinit 555 de ani de existență, Bucureștiul nu are deocamdată o identitate culturală specifică. E atât din pricina istoriei recente, cât mai ales pentru că au lipsit măsuri organizatorice edilitare pe termen lung. Este una din concluziile studiului.

Strategia lansată ieri în dezbatere publică ar fi primul document  strategic, pe termen lung dedicat sectorului cultural la nivelul municipiului Bucuresti.

De ce era nevoie acum de această strategie? Iată ce răspunde la RFI Corina Șuteu, consultant pentru strategia culturală la Arcub.



Strategia face parte din proiectul de lansare a intenției Bucureștiului de a candida pentru titlul de capitală culturală europeană și această candidatură are două secțiuni. Una se referă la felul în care Bucureștiul, ca oraș, în procesul lui de dezvoltare, trebuie să includă, pe lângă toată dezvoltarea lui infrastructurală, și o strategie culturală. Orașele devin atractive în momentul în care obiective culturale, fie ele turistice, fie de eveniment, sunt prezente în oraș și atrag vizitatorii, dar pe de altă parte răspund unor nevoi ale cetățenilor orașului. Este o primă determinare a axelor strategice și a liniilor de interes pe care trebuie să le urmărească autoritățile publice locale în a menține, pe de-o parte, ceea ce există în București, în a se concentra pe zonele culturale importante ale orașului și a lansa linii de acțiune generatoare în acest sens.

E nevoie așadar de această strategie în primul rând pentru a intra în competiție pentru statutul de capitală culturală europeană în 2021.Consultanți și experți din domeniul culturii, dar și mai multe echipe de sociologi au încercat să se uite la fiecare segment cultural și creativ al Bucureștiului -  să se uite și calitativ, și cantitativ - și să afle în ce stare se găsește fiecare domeniu și cum ar putea evolua în următorii 10 ani.

Care sunt aceste domenii ale culturii în București sau cum a fost “împărțită” în strategie activitatea culturală bucureșteană? Iată ce declară la RFI Oana Ioniță Năsui, coordonator al strategiei.



Noi practic am împărțit acest plan de acțiune în axe transversale, în obiective strategice și în acțiuni, astfel încât la fiecare din aceste trei niveluri să se poată lucra. Indiferent dacă ești un ONG de mici dimensiuni, dacă ești un artist sau ești o instituție publică de cultură cu putere financiară, să poți totuși să ai o viziune de ansamblu și să poți să alegi la ce nivel să lucrezi. Dacă poți să lucrezi local, mic, dacă poți să lucrezi pe un termen scurt sau mediu sau dacă poți chiar să lucrezi pe termen lung.

Cine e prins însă în această strategie?

Am făcut referire atât la aceste formulări juridice cum sunt organizațiile non-profit sau PFA-urile sau SRL-urile, dar și la grupurile informale care nu au o structură juridică fixă sau chiar  persoanele fizice, artiștii, producătorii de conținut care n-au o formulă fixă.

Dincolo de actori în sine, strategia se referă la zona metropolitană a Bucureștiului, inclusiv localitățile din jurul Bucureștiului, deoarece în următorii 10 ani se consideră că aceastea vor intra în zona metropolitană.  Strategia este însă doar un prim pas, un instrument pe care cei implicați în cultură și activități creative să îl poată folosi, mai spune Ioana Năsui.

Unde apar deficiențe și pe ce domenii culturale exact? Iată ce spune Oana Năsui.

Deși se încearcă o zonă colaborativă intersectorială culturală și creativă, încă actorii principali sau producătorii nu se cunosc între ei. Deci zona de parteneriere în cadrul proiectelor este încă la nivel incipient. Încă un punct generalizat pe care l-am observat este că zona de raportare a dezvoltării și creșterii publicului nu este urmărită cu niște indicatori nu numai calitativi, dar și cantitativi.

Cât de mult ar trebui să se implice statul în aceste activități culturale? Statul trebuie să fie unul dintre actorii activi, răspunde consultantul Arcub, Corina Șuteu.

Statul trebuie să fie unul dintre actorii activi. Unul din studiile pe care le-a lansat Arcub este o cartografiere a resurselor publice pentru cultură realizat de Funky Citizen în orașul București, tocmai pentru a vedea care sunt echilibrele și dezechilibrele de investiție și în cultură a actorilor private și publici. Deci statul este și el unul dintre actorii fundamentali și chiar dacă această strategie se referă la orașul București, ea va fi  realizată în colaborare cu Ministerul Culturii și cu agenți ai altor ministere. Deci din acest punct de vedere, statul va fi și el unul dintre participanții la această reflecție.

E adevărat însă că unele sectoare sunt deja mai bine “hrănite” decât altele și diferența e vizilă, mai explică Oana Năsui.

Sunt zone culturale și creative care sunt mai mult hrănite de către sectorul public și altele care sunt mai puțin. Și aici se observă foarte clar dezvoltarea. Atunci când ai bani care îți vin și pe care te poți baza, e un anumit tip de dezvoltare și un anumit tip de producție culturală – nu neapărat mai bună! – iar acolo unde fondurile trebuie câștigate și pentru care se muncește și pentru care trebuie să se ia în considerare o zonă de sustenabilitate, proiectele culturale și creative arată cu totul altfel.

Strategia culturală a Bucureștiului va rămâne în dezbatere până pe 1 iunie.