Despre literatură, responsabilitate şi profit

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Cultura democratică trebuie să-şi confirme justeţea în aceste zile cînd Germania şi Europa sînt confruntate cu zeci de mii de refugiaţi care provin dintr-un alt context cultural şi religios. Aceste cuvinte au fost rostite de către Monika Grütters, ministru secretar de stat pentru cultură, la deschiderea Tîrgului Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main.

Creştin-democrata Grütters s-a referit apoi şi la responsabilitatea ce revine scriitorilor. Aceştia, a spus ea, trebuie să se opună prin scrierile lor „indiferenţei” şi să respingă „apatia emoţională”.

Grütters s-a adresat şi editorilor, amintindu-le să acorde o atenţie mai mare literaturii şi nu doar profitului.

Boicot iranian

Deschiderea Tîrgului internaţional de carte de la Frankfurt pe Main a fost umbrită de un incident politic. În semn de protest, Iranul a anunţat că nu va participa la tîrg, din cauza faptului că scriitorul Salman Rushdie a fost invitat să ţină discursul de deschidere.

Directorul Tîrgului, Juergen Boos, şi-a exprimat regretul faţă de această decizie. Într-un interviu acordat postului de radio „Hessischer Rundfunk”, Boos a subliniat că libertatea cuvîntului este un drept indiscutabil.

În acelaşi interviu, el a mai spus că era conştient de faptul că prezenţa lui Rushdie va fi privită de Iran ca o „provocare”. Standul Iranului va rămîne gol, a mai spus directorul tîrgului, şi astfel se „va crea o imagine care va produce o impresie puternică asupra publicului”.

În cuvîntarea ţinută cu prilejul inaugurării Tîrgului, scriitorul anglo-indian, Salman Rushdie, a lansat marţi un apel internaţional în favoarea luptei pentru libertate de exprimare. Rushdie a subliniat că intoleranţa religioasă constituie cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii cuvîntului. „Fără libertate de gîndire nu există nici alte drepturi”, a mai spus autorul „Versetelor Satanice” pentru care a fost condamnat la moarte de către fundamentalişti fanatici din Iran. La Frankfurt se va prezenta şi noul roman al lui, Rushdie: „Doi ani, opt luni şi 28 de nopţi”.

La ediţia de anul acesta al Tîrgului participă peste 7000 de expozanţi din peste 100 de ţări. Invitata de onoare este Indonezia. La cel mai mare tîrg de carte din lume, unde sînt acreditaţi 10.000 de jurnalişti, organizatorii aşteaptă în jur de 300.000 de vizitatori.

În mod tradiţional, Tîrgul s-a deschis cu decernarea Premiului de carte germană (Deutscher Buchpreis) şi se va încheia duminică cu decernarea Premiului Păcii al liberarilor germani (care-l va primi orientalistul Navid Kermani). Cu Premiul cărţii a fost distins prozatorul german, Frank Witzel pentru romanul său „Plăsmuirea Fracţiunii Armatei Roşii, în vara anului 1969, de către un tînăr maniaco-depresiv” („Die Erfindung der Roten Armee Fraktion durch einen manisch-depressiven Teenager im Sommer 1969"). Juriul şi-a motivat decizia, arătînd că romanul este „o operă lingvistică genială”, „un compendiu hibrid din pop, politică şi paranoia”.

Prezenţe româneşti

România va fi prezentă cu un stand naţional, unde vor fi expuse cărţile unor autori prezenţi şi, bineînţeles, absenţi. Dintre scriitorii români care vor participa la Frankfurt la lecturi şi dezbateri îi amintim pe Ioan Groşan, Bogdan Hrib şi Lucia Verona, Daniel Bănulescu, Alexandru Ecovoiu, Nora Iuga, Florin Lăzărescu şi Ileana Mălăncioiu.

La Frankfurt vor fi expuse, de asemenea, cărţile apărute la Editura Pop din Ludwigsburg. La această editură, înfiinţată de scriitorul timişorean Traian Pop Traian, au apărut în ultimii ani numeroase traduceri din limba română, dar şi scrierile unor autori germani născuţi în România şi stabiliţi acum în RFG. Amintim, aici doar una din ultimele apariţii de la Editura Pop, şi anume noul roman al scriitorului Johann Lippet, „Amei şi Mari sau viaţă repovestită” („Amei und Mari oder Nacherzähltes Leben. Ein Heimatroman”). În cadrul Tîrgului, Editura Pop va organiza şi cîteva lecturi şi dezbateri.

La Tîrgul din Frankfurt vor fi expuse şi numeroase cărţi cu tematică românească, apărute în limba germană. Una dintre ele aparţine sciitoarei Dana Grigorcea care astă vară a fost distinsă în cadrul zilelor literaturii germane din Klagenfurt (Austria) cu premiul televiziunii 3sat. Dana Grigorcea trăieşte în Elveţia şi este autoarea romanului „Sentimentul primar al nevinovăţiei”, apărut la editura Dörlemann din Zürich. Grigorcea va fi prezentă la Frankfurt unde va citi din acest roman care este un mozaic topografic şi uman al Bucureştiilor, din ultimii ani ai comunismului şi din anii tranziṭiei prelungite. Romanul este şi un omagiu ironic adus farmecului decadent al unui oraş în care personajul principal rememorează în stil anecdotic întîmplări mai vechi sau mai noi, culese din realitatea mai apropiată sau mai îndepărtată. Personajele scurile care populează romanul sunt legate între ele printr-un fir epic subṭire. Acṭiunea propriu zisă se pierde în pachetul istorioarelor mai mult sau mai puṭin hazlii.

Un alt roman legat de România, care va fi expus la standul editurii Suhrkamp, aparţine scriitorului maghiar György Dragomán şi se numeşte „Rugul”. În acest roman, apărut cu cîteva zile înaintea deschiderii tîrgului, autorul transformă istoria recentă a Transilvaniei într-o poveste populată de fantomele unui trecut obsedant.

Tîrg politic

Anul acesta Tîrgul de carte va fi unul din cele mai politice şi se va axa pe tema refugiaţilor. În acest context, Uniunea Scriitorilor Germani (VS) a lansat un apel la solidaritate cu oamenii care au fost nevoiți să fugă de violențele din țara lor.