Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Capitala Culturală Europeană 2021: Patru oraşe din România, pe lista scurtă. Ministrul Culturii la RFI: Sibiul a câştigat enorm în 2007

Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare. Acestea sunt cele patru oraşe din România rămase în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Ele s-au aflat pe o listă cu 14 localităţi acceptate pentru această competiţie. RFI l-a întrebat pe ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu dacă e mulţumit de lista scurtă.

Vlad Alexandrescu: M-a întrebat şi preşedintele Steve Green (preşedintele juriului de experţi care evaluează candidaturile oraşelor) dacă sunt mulţumit de listă şi i-am spus că sunt foarte mulţumit de listă, dar că aş fi fost mulţumit cu orice listă, pentru că lista vine pe baza unei evaluări, care pare să fi fost foarte corectă, cu criterii, cu un calendar foarte precis, o selecţie la nivel european, în care sunt convins că cei mai buni candidaţi s-au clasat pe primele poziţii. Deci sunt foarte mulţumit de listă.

 

Rep.: Care sunt criteriile de desemnare a unei Capitale Culturale Europene?

V.A.: Preşedintele Green a menţionat şase criterii în conferinţa de presă, care sunt aceleaşi criterii pentru selecţia Capitalei Culturale Europene în toate ţările Uniunii Europene, în toţi anii şi care, sigur, includ lucruri pe care le aşteptam: dimensiunea originalităţii proiectului, trebuie să existe un proiect cultural puternic, să existe o incluziune a tuturor categoriilor de artişti şi chiar a celor mai defavorizaţi şi aici se gândea la persoanele mai tinere, care în general nu sunt foarte mult luate în seamă sau chiar persoanele vârstnice, accesul la cultură, adică proiectul să permită accesul la cultură cât mai multor persoane, inclusiv persoane care de obicei nu sunt consumatori de cultură, dimensiunea oraşului de a putea, pentru că se aşteaptă un flux important de turişti în anul 2021 în oraşul care va fi câştigător, deci capacitatea oraşului de a primi vizitatori, de a primi turişti culturali şi în sfârşit sustenabilitatea proiectului, cum a spus preşedintele Green în două cuvinte, dacă aveţi banii şi dacă aveţi oamenii cu care să faceţi acest proiect.

 

Rep.: Care oraş vi se pare că ar avea şansele cele mai mari în clipa de faţă, dintre cele patru rămase în cursă?

V.A.: Asta nu pot să vă spun, pentru că ar însemna să mă substitui fazei următoare a juriului, care va fi poftit în fiecare dintre cele patru oraşe în lunile care vor veni, să facă o vizită, să se pună la curent cu proiectele importante, să aprecieze la faţa locului capacitatea oraşului de a găzdui un asemenea proiect european. Dar cred că e foarte important să lăsăm acum şansa tuturor celor patru oraşe de a-şi dezvolta proiectele, pentru că e clar că din patru oraşe doar unul va fi ales, dar poate că celelalte trei se vor folosi de această oportunitate, ca să aprofundeze, să dezvolte dimensiunea de proiect cultural, în general şi acest lucru mie, ca ministru al Culturii, mi se pare foarte important, pentru că eu cred cu tărie că industriile creative, că operatorii culturali pot asigura acea coeziune socială, acea coeziune naţională, acea încredere, de fapt, de care avem atâta nevoie în perioada în care ne aflăm.

 

Rep.: Când aflăm marele câştigător?

V.A.: Îl aflăm în luna septembrie, probabil, 2016. Ulterior acestei nominalizări, oraşul va fi desemnat de către Ministerul Culturii ca fiind oraşul purtător al proiectului şi după aceea vor trebui identificate resursele financiare atât din partea administraţiei publice centrale, cât şi din partea administraţiei publice locale.

 

Rep.: Este a doua oară când un oraş românesc deţine titlul de Capitală Culturală Europeană, după Sibiu în 2007. Ce înseamnă asta pentru România?

V.A.: Cred că e foarte important că a doua experienţă vine după Sibiu, pentru că Sibiu a fost un model de bune practici în foarte multe domenii în acea perioadă. Sibiul a câştigat enorm de pe urma programului din 2007, atât la nivelul infrastructurii, al restaurării patrimoniului, al vizibilităţii lui internaţionale şi foarte important, al parteneriatelor pe care diverse instituţii de cultură din Sibiu le-au legat atunci şi le continuă acum cu importante instituţii de cultură din Europa şi aici mă gândesc bineînţeles la Marele Ducat al Luxemburgului, cu care Sibiul a fost asociat şi cred că acest program, Capitală Culturală Europeană, trebuie văzut şi ca o oportunitate de legătură durabilă dintre oraşul respectiv şi alte oraşe din Europa.