Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Teatrul Naţional din Cluj, în aşteptarea banilor pentru restaurare

teatru-cluj1.jpg

Teatrul Național ”Lucian Blaga” din Cluj Napoca
Sursa imaginii: 
clujcapitala.ro

Clădirea Teatrului Național ”Lucian Blaga” din Cluj, monument istoric de importanță națională se află pe lista scurtă de priorități a Ministerului Culturii pentru a intra într-un proces de reabilitare. Pentru aceasta, o primă estimare arată că ar fi nevoie de cel puțin 20 de milioane de euro. Ministerul Cluturii a întocmit o listă de priorități pentru 2016, pentru care solicită un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Construită la începtulul secolului trecut, clădirea Teatrului Național ”Lucian Blaga” din Cluj, care adăpstește și Opera Națională ar urma să împlinească, anul acesta, 100 de ani. Este opera arhitectonică a unei faimoase companii de construcții, Helmer și Fellner, care a ridicat în Europa peste 40 de astfel de clădiri. Specialiștii în arhitectură spun că o astfel de clădire a adus Clujul în rândul orașelor europene. Ridicată în stil neobaroc cu elemente secession pe fosta piață din afara zidurilor medievale ale orașului, clădirea a fost constuită și cu ajutorul materialelor de constucție ale zidului de apărare demolat de autoritățile de atunci. Rezultatul a fost un teatru frumos atât în exterior, cât și în interior, gândit special pentru spectacole și pentru confortul publicului. De exemplu, avea un sistem de ventilație special, care astăzi nu mai este funcțional, spune Doru Bodrea, regizorul tehnic al teatrului clujean.

“Aerul uzat era îndepărtat prin cupola şi acolo, prin podul sălii, prin patru lucarne circulare, reglate cu jaluzele metalice. O parte din el era evacaut, aerul uzat, iar o altă parte era întors şi refolsit în circuitul de aer primenit şi astfel nu era senzaţia de sufocare pe care o simţim acuma. Acum s-a distrus acel sistem de ventilare din terţe motive şi se simte inconfortul”, a spus Doru Bodrea.

De-a lungul timpului, clădirea Teatrului Național din Cluj a mai fost renovată, spune regizorul tehnic.

“Renovări speciale nu au avut loc. Aş putea menţiona una, în jurul anului 1975, dar nu spectaculoasă şi cu urme destul de negative. Adică s-au schimbat scaunele în sală, un lucru bun. S-a schimbat mozaicul în zona de primire a publiculu, în holul principal, un lucru uşor negativ, pentru că nu s-a putut reface, deci s-a pus o marmură obişnuită”, mai spune regizorul ethnic al teatrului clujean.

Lucrările de reabilitare au fost reluate la începutul anilor 2000, însă nici acestea nu au fost duse la bun sfârșit, din cauza lipsei banilor, spune regizorul tehnic al teatrului clujean.

“În 2002, am început un program de reparaţie capitală, s-a făcut un proiect, lucrarea a început în 2003, finanţată fiind de Ministerul Culturii. Sigur că da, a fost un ritm destul de lent, dictat de potenţa financiară a ministerului. S-a citit importanţa lucrării, s-a citit imediat importanţa lui Helmer şi Fellner. În 2006, în decemrbrie, s-a întrerupt, în ideea unui împrumut de la Banca Mondială şi a modernizării proiectului început în 2002. De ce? Pentru că în 2002 era mulat la posibilitatea financiară din acea vreme”, a declarat Doru Bodrea.

Reabilitarea unei clădiri monument istoric se poate face doar în condiții speciale, spune Leonard Horvath, fostul director al Direcţiei de Cultură a județului Cluj.

“Este nevoie de specialişti atestaţi de Ministerul Culturii, care să cunoască ceea ce înseamnă un monument istoric şi sunt firme care au specialişti atestaţi în acest sens. Şi, sigur că da, să respecte planurile iniţiale care se găsesc poate la Teatrul Naţional la arhivă, dacă nu, la Direcţia de Patrimoniu”, a declarat Leonard Horvath.

În varianta în care Teatrul Național din Cluj va primi finanțarea cerută, lucrările ar urma să înceapă în acest an. Cât estimează conducerea teatrului că vor dura aceste lucrări spune Ștefana Pop Curșeu, directorul artistic al teatrului.

“Noi seperăm ca acest lucru să meargă cât mai bine şi cât mai repede, având în vedere că Teatrul Naţional din Cluj, dacă ne gândim bine, acum aproape 100 de ani, a fost ridicat de la zero în doi ani. Noi ne-am dori să fie gata într-un an-doi, maximum, nu ca la Iaşi, în opt şi mai mult, pentru că asta blochează activitatea teatrului. Va ridica o mare problemă care va trebui rezolvată înainte de a se începe lucrările”, a spus Ştefana Pop-Curşeu, directorul artistic al teatrului.

Conducerea teatrului clujean, împreună cu autoritățil locale încearcă să găsească soluții alternative pentru pentru perioada în care sala de spectacole nu va putea fi folosită.

“Foarte important este să se mobilizeze atât ministerul, cât şi autorităţile locale din Cluj şi să găsească o soluţie viabilă, adică un teatru, fie că este un club, fie că este un alt teatru, dar o sală adevărată de teatru, o sală studio care actualmente lipseşte, în care să se poată realiza activitatea teatrului în mod normal, fără să se pericliteze activitatea artistică care este extreme de importantă şi care aduce extrem de mult clujenilor, mai ales acum când candidăm pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021”, a mai spus directorul artistic al teatrului.

Teatrul Național ”Lucian Blaga” se află pe lista de priorități a Ministerului Culturii în ceea ce privește investițiile în 2016, alături de modernizarea Muzeului Național de Istorie, construirea unei săli de spectacole de 2400 de spectatori în București, finalizarea lucrărilor de restaurare a Palatului Culturii din Iași sau lucrări de consolidare și restaurare a clădirilor din Muzeul Țăranului Român. Lista cuprinde 17 puncte pentru care Ministerul Culturii va cere un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, însă nu este sigur că sumele estimate solicitate vor fi și cele acordate.

 
Reportaj realizat de Bianca Pădurean despre reabilitatea Teatrului Național ”Lucian Blaga” din Cluj