Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Ivan cel Groaznic - primul țar, prima statuie

ivan.jpg

Image source: 
Howard Amos/AP

Statuile pot sugera multe lucruri despre istoria unui stat, iar relativ recenta inaugurare a statuii lui Ivan cel Groznic într-un oraș din Rusia este cel puțin curioasă. Mai multe despre primul și groaznicul Țar al Rusiei la rubrica Accent pe istorie.

Nu putem lăsa toamna să se încheie fără  a aminti despre un eveniment istoric care a avut loc în acest anotimp (la mijlocul lunii octombrie, 2016) în Rusia: în orașul Oryol a fost inaugurată prima statuie din lume a țarului Ivan al IV-lea, numit și Ivan cel Groaznic,…după mai mult de patru sute de ani de la moartea acestuia.

În timp ce semnificația evenimentului poate primi diverse interpretări, să ne reamintim de unde și-a căpătat liderul rus titulatura cel Groaznic.

Ivan s-a născut pe 25 august 1530, fiind primul fiu al Marelui Cneaz al Rusiei Vasilii al III-lea. Se spune că atunci un fulger puternic a lovit Kremlinul, cauzând un mare incendiu și, legat de acest moment, mai există și informația care dezvăluie că micul Ivan avea deja doi dinți la naștere.

Pe 16 ianuarie 1547, când avea 16 ani, Ivan a fost încoronat primul țar al Rusiei, la Moscova.

Domnia sa a marcat o serie de realizări semnificative pentru statul rus, mai ales pe plan extern și pe plan militar, nelipsindu-i tendințele modernizatoare. Ivan al IV-lea a introdus pentru prima dată presa scrisă în Rusia și a stabilit primul contact cu Marea Britanie, prin corespondența cu Regina Elizabeta I. 

Dar mai presus de toate, țarul a rămas în istorie prin cruzimea și teroarea pe care le-a promovat. Acesta și-a câștigat, pe bună dreptate, supranumele cel Groaznic în urma masacrului de la Novgorod din 1570.

Locuitorii din localitățile Novgorod și Pskov, alipite nu demult Rusiei, au început să fie din ce în ce mai nemulțumiți de nivelul de trai. Țarul a scornit un pretext, cum că aceștia ar fi scris o scrisoare prin care se declarau disponibili să se supună Poloniei, pentru a-și putea justifica intervenția. Pe 2 ianuarie 1570 trupele sale armate au invadat Novgorodul. Timp de cinci săptămâni, cât a durat masacrul, s-au întâmplat lucruri îngrozitoare, au fost ridicate ziduri pentru ca nimeni să nu poată ieși din oraș, casele și bisericile au fost asediate, locuitorii au fost aduși în fața țarului și torturați, preoții au fost  uciși, iar funcționarii arestați.

Având acest tablou în față, locuitorii celui de-al doilea oraș, Pskov, s-au predat direct.

Un alt eveniment grăitor pentru cruzimea lui Ivan cel Groaznic s-a întâmplat în noiembrie 1581, când Țarul a văzut-o pe nora sa, care era însărcinată, îmbrăcată într-o singură rochie dintr-un material lejer, în loc să poarte trei rochii așa cum era tradiția. A bătut-o atât de tare, încât aceasta a pierdut copilul. Fiul lui Ivan cel Groaznic, țareviciul Ivan a protestat în fața tatălui său față de acest gest inuman, iar suveranul l-a lovit cu bastonul, rănindu-l mortal.

Moartea propriului fiu l-a afectat iremediabil pe Ivan cel Groaznic, care a intrat într-o perioadă de declin, ce a culminat cu moartea sa pe 18 martie 1584, în timpul unei partide de șah.

Până la următoarea întâlnire, nu uitați, istoria continuă...

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 24 noiembrie 2016