Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Luminile din bradul de Crăciun

brad_32610600.jpg

Image source: 
rnews.ro

Nu mai e mult până vom aprinde luminile din bradul de Crăciun, iar orașele din întreaga lume deja sunt martore ale jocului colorat al acestora. Astăzi, la Accent pe istorie aflăm detalii din istoria primelor lumini din pomul de Crăciun.

Luminile din pomul de Crăciun, fără de care sărbătoarea este aproape de neînchipuit astăzi,  nu au strălucit întâmplător în istorie. După cum probabil știți tradiția legată de lumini și de pomii care rămân verzi pe parcursul întregului an face trimitere la ritualurile păgâne din timpul iernii, care ulterior au fost preluate și adaptate de creștini.

În secolul al XVII-lea, germanii au combinat cele două elemente, bradul și luminile și astfel a luat naștere tradiția pomului de Crăciun cu lumânări aprinse. Primele referințe documentare în acest sens datează din anul 1660, deși există și o legendă conform căreia Martin Luther, cu un secol înainte, a fost primul care a aprins un brad de Crăciun, inspirat de cerul plin de stele din noaptea de Ajun.

Prinderea lumânărilor în brazi nu reprezenta însă cea mai simplă operațiune, acestea erau foarte greu de fixat pe ramuri. Desigur, oamenii au inventat tot felul de soluții, prindeau lumânările cu ace, le legau de crengi cu ață sau foloseau ceară topită pe post de adeziv. Chiar și așa decorul de lumini nu era foarte stabil și, mai mult de atât, nu era nici foarte sigur, întrucât, permanent, era prezent pericolul ca bradul să ia foc de la vreo lumânare. De obicei, lumânările din brad nu se țineau aprinse mai mult de 30 de minute, iar locuitorii caselor le supravegheau în permanență și aveau mereu în preajmă rezerve de apă sau saci de nisip în cazul în care se întâmpla vreun accident.

Istoria și energia electrică au schimbat situația în secolul al XIX-lea. Pe 22 decembrie 1882 Edward Johnson, vicepreședinte al companiei Edison Electric Light și prieten al lui Thomas Edison -celebrul inventator al becului electric- și-a împodobit bradul din locuința sa din cartierul Manhattan cu 80 de becuri roșii, albe și albastre prinse pe fire de cablu. Simbolul verde și luminat al Crăciunului era amplasat în camera de oaspeți, lângă fereastră, așezat pe o cutie motorizată, care îl învârtea de șase ori pe minut. Premiera istorică era evident pusă în scenă și ca să poată fi observată, ceea ce s-a și întâmplat. Publicația Detroit Post a remarcat bradul din casa lui Johnson îmbodobit cu becuri de mărimea unei nuci și faptul că, pe lângă instalația din pom, mai existau încă două cabluri cu câte 14 becuri montate pe tavan. În scurt timp, știrea despre prima instalație electrică pentru bradul de Crăciun a devenit cunoscută, chiar dacă, la acel moment inovația decorativă era un obiect destul de exclusivist, pe care și-l permiteau doar cei mai înstăriți. Mai exact, prețul pentru îmbodobirea unui brad de dimensiuni medii depășea 300 de dolari.

În anii următori Edward Johnson și Thomas Edison au adus diferite îmbunătățiri luminilor electrice pentru brad, iar în 1890 au scos invenția pe piață, promovând-o în marile magazine, pentru ca în 1895 să se aprindă prima instalație cu beculețe în bradul de la Casa Albă, sub președinția lui Grover Cleveland.

Restul este istorie...

...și nu uitați că istoria continuă....mai ales dacă aprindem mereu luminițele...

 

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe istorie din 13 decembrie 2016