Accent pe istorie: Luna ianuarie și zeul roman Janus

De la cine credeți că am moștenit prima lună din an?

De la romani. Inițial, calendarul roman avea doar zece luni, anul începea cu luna martie și se termina cu luna decembrie, având 304 zile. În jurul anului 700 î.e.n, Numa Pompilius, al doilea rege al Romei a adăugat lunile ianuarie și februarie în calendar, astfel încât anul se întindea pe 354 de zile.

Iulius Caesar este cel care a decis, în jurul anului 45 î.e.n, ca luna ianuarie să devină prima lună din an și astfel a luat naștere cunoscutul calendar iulian. Împăratul roman l-a găsit potrivit pe Zeul Junus pentru începutul anului pentru că acesta era zeul porților, al ușilor, al podurilor, al intrărilor și al pasajelor, simbolizând tranziția, dar și începuturile și finalurile. De altfel, numele său vine de la cuvântul latin ianua, care înseamnă ușă.

Zeul Janus este înfățișat ca o entitate cu două capete, cu fețele în direcții opuse, una care privește în urmă, în trecut și alta care privește înainte, în viitor, acesta fiind un alt element simbolic potrivit cu luna care face trecerea dintre anul vechi și anul nou.

Odată cu expansiunea Imperiului Roman, calendarul iulian s-a răspândit în toate teritoriile cucerite, însă decăderea romană a implicat o perioadă destul de incertă în calendarele popoarelor. Celebrarea noului an era considerată un obicei păgân, astfel încât, deși la nivelul societății 1 ianuarie a rămas prima zi a anului, autoritățile din diferite țări au încercat să mute începutul anului pe 25 martie, în ziua de Crăciun sau în duminca Paștelui.

În anul 1582 Papa Grigore al XIII-lea a readus ordinea în organizarea lunilor și a zilelor prin noul calendar, care îi poartă numele, calendarul gregorian. Acesta marchează tot ziua de 1 ianuarie ca prima zi a anului și reprezintă, de fapt, o ajustare a calendarului pus la punct de Iulius Caesar. Adaptarea era necesară întrucât un an din calendarul iulian nu corespundea perfect cu un an astronomic și, drept urmare, la fiecare 128 de ani se acumula o zi diferență.

Noul calendar organizat de Papa Grigore al XIII-lea se bucură de cea mai mare răspândire în prezent, deși calendarul iulian a fost folosit în destule țări până în secolul al XX-lea și încă mai funcționează adaptat în unele țări ortodoxe.

În România, așa-numitul calendar pe stil nou a fost introdus în 1919, când data de 1 aprilie  a devenit 14 aprilie.

Pe stil nou sau vechi, să marcați în calendar un an nou plin de succes în care să nu uitați că istoria continuă...

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România