Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe... istoria mărțișorului

martisor122.jpg

Image source: 
islive.ro

Prima zi a primăverii este și ziua Mărțișorului, care pe lângă faptul că ne aduce noroc și bună dispoziție, are și o multitudine de semnificații simbolice și rădăcini istorice interesante. Câteva dintre acestea la Accent pe istorie.

Știți că cel mai vechi mărțișor din România, păstrat și în prezent, datează din anul 1879?

Se pare că pentru a ne întoarce la originea mărțișorului trebuie să apelăm la strămoșii romani. Cuvântul în sine, mărțisor, are origini latine, fâcând trimitere la luna Martie. În vechiul calendar roman, luna Martie era prima zi din an, în care se celebra sărbătoarea Matronalia, în cadrul căreia se defășurau serbările zeului Marte, care pe lângă zeu al războiului era și zeul forțelor naturii, al primăverii și agriculturii, ocrotitor al câmpului și turmelor. În acest mod era marcat și începutul anului agrar.   

Conform arheologilor, primele dovezi ale existenței mărțișoarelor în spațiul românesc datează de acum mai bine de 8000 de ani. Desigur, producția acestora se rezuma la mijloacele disponibile în epocă, astfel încât primele mărțișoare găsite erau pietre mici de râu vopsite în alb și roșu, înșirate pe o ață pentru a fi, probabil, purtate la gât.

Mărțișorul a fost atestat documentar pentru prima oară de către boierul și cărturarul Iordache Golescu, care l-a menționat în lucrarea sa ,,Condica limbii românești”, un soi de dicționar explicativ foarte amplu, finalizat în anul 1832, păstrat în prezent de Academia Română în manuscris.

Ajuns la oraș, se pare că mărțișorul s-a tranformat într-o monedă de aur sau de argint, de care era legat un șnur din două fire răsucite, unul roșu și altul alb. Cele două culori ale firelor poartă diferite semnificații precum îmbinarea dintre principiul masculin și cel feminin sau reprezentarea iernii și a verii. În orice caz, șnurul este aducător de noroc și cel mai adesea este atribuit și diferitelor variante ale legendei Babei Dochia.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, copiii primeau de la părinți în dimineața zilei de 1 martie un mărțișor ca cel descris anterior -o monedă de argint sau aur agățată de un șnur- pe care îl purtau prins la mână sau în piept până la o anumită sărbătoare a primăverii, în funcție de regiune (de obicei Florii sau Paște).

În România, se pare că cel mai vechi mărțișor păstrat este din anul 1879 și are forma unei inimioare de argint pe care este gravată exact data 1 martie 1879 . Obiectul aparține unui colecționar de antichități, în colecția căruia se mai găsește și un mărțișor din 1898, model unicat, care înfățișează o rândunică în zbor și care, de asemenea, este gravat cu data 1 martie 1898.

foto: Trilurilu.ro

Și dacă mergem în Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia sau Albania în luna martie vom găsi șnururi alb-roșii agățate în copaci, după ce au fost purtate, iar dacă avem drum prin Bucovina, o să fim surprinși să vedem că bărbații sunt cei care primesc mărțișoare, nu femeile, cum știm că este obiceiul în celelalte regiuni ale României.

Nu uitați, istoria continuă...

 

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 1 martie 2017