Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Olanda și ,,mania lalelelor”

lalele.jpg

Vedere din parcul Keukenhof, Olanda
Image source: 
dutchcommunity.com

Mâine, în Olanda au loc alegeri generale cu o miză importantă și pe plan internațional, având în vedere că lupta electorală se dă între Partidul Libertății (PVV), condus de deputatul anti-islam Geert Wilders și formațiunea premierului liberal Mark Rutte. Dar până vom afla ce votează olandezii, vă propunem o scurtă incursiune în povestea celebrelor flori-simbol ale țării, lalelele.

Așadar astăzi accentul cade pe...lalele. Și nu doar pentru că mâine olandezii merg la urne să-și voteze parlamentarii și pentru că este primăvară, ci și pentru că lalelele sunt printre cele mai frumoase flori.

Știați că în secolul al XVII-lea lalelele din Olanda au fost motivul primei bule economice din istorie?

Lalelele se cultivau în Imperiul Otoman, iar cândva pe la jumătatea secolului al XVI-lea, ambasadorul împăratului Ferdinand I la Constantinopol, Busbecq, le-a observat, i-au plăcut și a trimis semințe și bulbi în Europa.

Apoi, peste câțiva ani, cunoscutul botanist Carolus Clusius, care s-a întâlnit cu ambasadorul Busbecq la Viena, s-a ocupat cu distribuirea bulbilor de lalele în Țările de Jos. Toți prietenii săi din Olanda au început să cultive aceste flori.

Prima parte a secolului al XVII-lea a însemnat o dezvoltare foarte rapidă a cultivării de lalele. Fiecare olandez care avea o grădină dorea să planteze noile și fascinantele flori, care, în scurt timp, au devenit extrem de populare. Ca detaliu, cel mai apreciat era soiul de lalele cu petale vărgate. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, se va descoperi că aspectul dungat al florilor era, de fapt, efectul unui virus.

Revenind în Olanda în secolul al XVII-lea, în timpul așa-numitei ,,epoci de aur”, când economia regiunii, alături de alte domenii, au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, găsim lalelele în mijlocul unei adevărate specule economice. Floarea devenise atât de cunoscută și dorită încât se formase o rețea a specialiștilor care făceau un adevărat troc cu semințe sau bulbi de lalele atât pe teritoriul țării, cât și la nivel internațional. Nu a trecut mult și rețeaua s-a extins și în rândul necunoscătorilor, iar schimburile de bulbi de lalele au început să se facă pe bani. Banii nu trebuiau plătiți imediat, ci când bulbii vor fi înflorit.

Fenomenul, numit și ,,Tulip mania” sau ,,Tulipomania”, a luat o amploare neașteptată, aceeași marfă trecând de la un proprietar la altul de mai multe ori într-o zigură zi, ceea ce făcea ca prețul bulbilor să crească enorm, astfel încât la final suma care trebuia plătită era exorbitantă. Un bulb putea ajunge să coste și cât o casă dintr-un cartier de lux al Amsterdamului.

Acest tip de comerț devenise absurd și nociv, iar în 1637 statul a decis să spargă bula economică -cel mai probabil, prima din istorie-, printr-o proclamație care impunea cultivarea lalelelor în limite normale.

Astăzi, lanurile multicolore de lalele din Olanda, unde găsim și cea mai mare grădină de flori din lume (Parcul Keukenhof),  oferă priveliști care încântă toate simțurile și care reamintesc că istoria continuă...  

 

 

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 14 martie 2017