Pagina de istorie: De ce n-a reușit Napoleon să mute Columna lui Traian la Paris?

Fără presă, în accepțiunea modernă, sau rețele de socializare, romanii au reușit, prin artă, să transmită următoarelor generații faptele lor de glorie. Cu ajutorul columnelor și altor monumente, chiar și cei care nu știau carte puteau să afle amănuntele acestor încleștări.

Astfel, împăratul Traian a angajat mai mulți artiști, în frunte cu arhitectul Apolodor din Damasc, pentru a ridica o coloană monumentală, care să relateze, în imagini, cele două războaie daco-romane. 2.500 de daci și romani au fost imortalizați în câteva zeci de imagini. Basoreliefurile Columnei prezintă detalii importante despre îmbrăcăminte, armament, fortificaţii, harnaşament, şi mai ales despre figurile personajelor. De exemplu, dacii erau înalți, bărboși și cu plete, iar romanii se remarcau cu mașinăriile de luptă pe care le-au construit și folosit în timpul asediilor cetăților dacice. Monumentul a inspirat și realizarea filmului Columna, în care a jucat Amza Pellea și Ilarion Ciobanu.

Istoricii spun despre Columna lui Traian că este un adevărat act de naștere a poporului român.

Columna nu este numai o cronică a războaielor dintre romani şi daci. Ea a devenit și mormântul împăratului Traian. Urna de aur cu cenușa sa era amplasată într-o încăpere din interiorul coloanei de marmură.

Înălţimea totală a Columnei, fără statuia din vârf, este de aproape 40 de metri. Columna lui Traian reprezintă cea mai mare sculptură în relief din toată Antichitatea. A scăpat în nenumărate ori de la distrugere ori de a fi demontată. La dorința lui Napoleon Bonaparte, Columna lui Traian a fost pe punctul să fie demontată cu totul şi transportată la Paris pentru a fi înălţată în Place Vendôme. Dar consilierii lui Napoleon l-au convins să abandoneze acest proiect pe motiv că ar fi fost prea costisitor.

În istoria contemporană a rămas consemnat episodul în care un cioban din satul sibian Cârțișoara, Gheorge Cârțan a plecat, în 1856, pe jos, până la Roma, să vadă cu ochii săi Columna lui Traian, pentru a se convinge de originea latină a românilor. Se spune că a adormit lângă soclul monumentului, iar localnicii și poliția din Roma ar fi crezut că a coborât un dac de pe comună. Acest episod i-a adus o faimă nesperată Badei Cârțan, care a devenit un înfocat luptător pentru drepturile românilor ardeleni. Despre el a scris atât presa de limba română, cât și în cea de limba italiană. Porţile Palatului Regal îi erau întotdeauna deschise şi însuşi Carol I al României l-a primit în repetate rânduri pe ciobanul îmbrăcat aproape ca dacii de pe Columnă, în sarică şi încălţat cu opinci.

Vă invităm să rămâneţi alături de noi la rubrica Pagina de istorie, pentru a redescoperi poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie