Martiraj controversat

Ambasada Franţei din Germania şi-a exprimat consternarea faţă de expoziţia de la centrul cultural-artistic Bethanien din Berlin, unde un terorist implicat în atacul, din data de 13 noiembrie 2015, asupra clubului Bataclan din Paris, este prezentat drept un martir. În declaraţia de presă, postată pe site-ul Ambasadei, perspectiva realizatorilor este calificată drept „profund şocantă”. În declaraţia citată se atrage atenţia asupra faptului că Franţa este pentru libertatea de exprimare artistică. În acelaşi timp, însă, înfierează faptul că în acest caz se amalgamează „martirajul cu terorismul”.

Autorităţile germane, se spune mai departe în declaraţie, au fost informate asupra reacţiei de consternare, exprimată de asociaţiile victimelor atentatelor, cît şi de familiile şi rudele unor victime.

Colectivul de artişti danezi, care-şi spune „The Other Eye of the Tiger”, a realizat o instalaţie, intitulată „Muzeul martirilor”. Instalaţia respectivă, prezentată prima dată la Copenhage, a stîrnit şi acolo o adevărată furtună mediatică, iar realizatorii fuseseră acuzaţi de glorificarea unor terorişti. Realizatorii se opun acestor critici, afirmînd că ei doresc doar să prezinte fenomenul martirajului din toate perspectivele.

Grupul danez expune fotografiile unor persoane, considerate „martiri”. Fotografiile sînt însoţite de scurte texte explicative. Astfel, lîngă Sfînta Apollonia din secolul 3 este plasat Omar Ismael Mustafa, atentatorul islamist din clubul Bataclan. Pe acelaşi panou mai apare, pe lîngă multe alte figuri istorice şi politice (Martin Luther King, Rosa Luxemburg, Maximilian Kolbe), şi filozoful antic, Socrate, care s-a sinucis. În imediata apropiere a imaginii lui Socrate este plasată fotografia lui Mohamed Atta, atentatorul din New York, din 11 septembrie 2001. Este o combinaţie iritantă, deoarece există o mare diferenţă între un Socrate care preferă să moară, pentru a nu-şi trăda propriile convingeri, şi atentatorul sinucigaş, Mohamed Atta, care a omorît peste 3000 de persoane.

Într-un interviu acordat postului de radio RBB, din Berlin, directoarea artistică a expoziţiei, Ricarda Ciontos, a recunoscut această „diferenţă enormă”, reliefînd, însă, şi următorul aspect:

„Termenul de martir este folosit la noi altfel decît în alte ţări şi culturi. Cine vizitează, de exemplu muzeele martirilor din Iran sau Irak, sau în alte ţări islamice, va constata că multe din aceste muzee omagiază persoane pe care noi le percepem drept asasini şi terorişti”.

Expoziţia este însoţită de un colaj audio, care este deschis cu un citat din expertul pentru religii, Paul Middleton, în care se spune că „martirajul se construieşte cînd o naraţiune despre o moarte este redată într-un anume fel. Figura decisivă nu este cel mort, ci naratorul”.

În consecinţă, definiţiile date martirajului şi martirilor sînt difuze. Cert este că faţă de aşa-zişii martiri musulmani, martirii creştini nu pot fi acuzaţi de asasinate.

Pentru grupările radicale de dreapta şi pentru comentatori neoconservatori (ca, de pildă, Birgit Kelle, originară din România), expoziţia reprezintă un afront ideologic. Astfel, militanta anti-islamistă Beatrix von Storch, din partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) a anunţat că a înaintat justiţiei o plîngere penală contra organizatorilor expoziţiei, acuzîndu-i de glorificare publică a violenţei.