
Cultură
Pagina de istorie: Zbuciumata viață a Regelui Mihai
regele_birou.jpg

S-a născut în castelul Foișor din Sinaia, la 25 octombrie 1921. A venit pe lume prematur și cu multă greutate, însă i-a fost dat să trăiască o viață îndelungată: 96 de ani. Prima lovitură pe care viața i-a dat-o a fost la nici 6 ani, când, forțat de renunțarea la succesiune a tatălui său, Carol al II-lea, urmată de moartea bunicului său, Regele Ferdinand I, a trebuit să urce pe tronul României. Documentele vremii arată că prima întrebare a regelui copil a fost dacă mai are voie să se joace. Această situație era o premieră pentru România: era primul rege care domnea ajutat de o regență. Prima domnie a Regelui Mhai I începută în 1927 s-a încheiat trei ani mai târziu, când tatăl său, Carol al II-lea, s-a întors în țară și și-a detronat propriul fiu, care a fost proclamat, în schimb, ”Mare Voevod de Alba Iulia”, titlu inventat de Carol al II-lea pentru a masca situația stânjenitoare pe care o crease pentru fiul său.
Regele Mihai I a revenit pe tron în momente de cumpănă: în septembrie 1940. În Europa izbucnise Cel de-al Doilea Război Mondial, iar țara pierduse Basarbia, Bucovina de Nord și Transilvania de Nord. Deși era șeful statului, a aflat de la radio că Ion Antonescu aruncase România în război, alături de Germania nazistă, fără măcar ca regele României să fie consultat. Chiar dacă România se afla sub influența Germaniei lui Hitler, Regele Mihai I și Regina-mamă Elena au făcut tot posibilul să salveze cât mai mulți evrei de epurările etnice ale naziștilor.
A venit, apoi, fatidicul moment 23 august 1944. Potrivit istoriografiei britanice, Regele Mihai I a marcat atunci în mod decisiv istoria omenirii, prin faptul că a scos România din războiul cu Națiunile Unite și a început lupta lui Hitler. Acest gest a scurtat durata Celui de-al Doilea Răboi Mondial și a salvat cel puțin o jumătate de milion de vieți omenești, după estimările istoricilor. O consecință directă a acestui gest a fost că Aliații au restituit României Transilvania de Nord, la Conferința de Pace de la Paris.
După ce l-a înfruntat pe Hitler, Regele Mihai a fost nevoit să se împotrivească și lui Stalin. Vreme de trei ani Regele Mihai I a încercat să împiedice instaurarea comunismului în România. A fost, însă, o luptă de ariergardă, pentru că regele era lipsit de orice sprijin din partea aliaților occidentali.
Exact acum 70 de ani, în decembrie 1947, regele Mihai I a fost șantajat să semneze actul de abdicare și să plece într-un exil care a durat o jumătate de secol.
Documentele istorice arată că regele a plecat sărac în exil, deși comuniștii pretindeau că ar fi plecat cu un tren plin de aur și de tablouri. În occident a fost nevoit să muncească, uneori fizic, pentru a-și întreține soția și cele cinci fete. Însă a găsit resursele sufletești pentru a continua să lupte pentru drepturile românilor. Pentru exilul democratic românesc, Regel Mihai era figura centrală, iar exilații se raporatau la el ca fiind Factorul Constituțional.
Dar nici în exil nu a avut liniște. A fost urmărit clipă de clipă de agenții Securității, însă regele a continuat să transmită mesaje de speranță pentru români, prin undele radiourilor occidentale.
După căderea comunismului, a încercat să se întoarcă în România, însă a fost alungat sub amenințarea mitralierelor, de oamenii puterii instaurate la București.
De abia în 1992 regele s-a întors în țară, iar revenirea lui s-a transformat într-un marș triumfal: un milion de oameni l-a aclamat pe străzile Bucureștiului. Însă exilul său s-a sfârșit, cu adevărat, după alți cinci ani, în 1997, când Regele Mihai și-a primit înapoi pașaportul românesc. Din acel moment, Regele Mihai a putut să își asume, oficial, rolul de promotor al aderării României la Uniunea Europeană și la NATO. Ultimii ani ai vieții și i-a petrecut între România și Elveția. A plecat dintre noi la Aubonne, Elveția, însă își va dormi somnul de veci la Curtea de Argeș, alături de aproape toți marii regi ai României.
Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.
Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România
Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie