De aproape 200 de ani ”Computerul ecleziastic” de la Strasbourg stabilește, an de an, data Paștelui catolic

Pe calendarul mare, în formă de cadran, din partea de jos a ceasului este indicată acum data de 9 aprilie, ziua în care se va celebra Paștele catolic anul acesta. Rezultatul este obținut de acest ”computer ecleziastic”, cu nenumăratele lui rotițe, expuse privirii vizitatorului.

Mecansimul este opera lui Jean-Baptiste Schwilgué (foto: wikipedia.org), un autodidact care a restaurat ceasul între anii 1838 și 1842.

Alsacianul "este unul dintre cele mai mari genii ale lumii – sau cel puțin ale Franței – din secolul al XIX-lea", spune cu entuziasm arhiepiscopul de Strasbourg, Luc Ravel.

În timp ce unele sărbători creștine au date fixe, de exemplu Crăciunul (25 decembrie), altele, precum Paștele, sunt variabile. În anul 325 d.Hr., Conciliul ecumenic de la Niceea a stabilit o regulă conform căreia Paștele să fie sărbătorit în prima duminică după prima lună plină de la echinocțiul de primăvară.

Acest lucru înseamnă că sărbătoarea poate cădea în 35 de zile diferite, între 22 martie și 25 aprilie.

Pentru a putea calcula data Paștelui până la sfârșitul veacurilor, Jean-Baptiste Schwilgué a pus la punct și cele mai mici detalii ale acestui mecanism uimitor care combină mai multe variabile: fazele Lunii, zilele de duminică, anii bisecți...

În fiecare an, pe 31 decembrie, mecanismul se ”resetează”, iar datele Paștelui și ale celorlalte sărbători din această perioadă (Înălțarea, Rusaliile) sunt, ca prin magie, corect indicate pe calendarul ceasului astronomic.

Un prim astfel de mecansim realizat de Schwilgué și despre care se credea că a fost pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost găsit, ca prin miracol, și încredințat Bisericii. Urmează a fi expus și el, până la sfârșitul anului, tot în catedrala din Strasbourg.

"Este o piesă minusculă care ar încăpea într-o cutie de pantofi, o miniaturizare incredibilă", declară arhiepiscopul.

Jean-Baptiste Schwilgué a creat-o în 1815 și a prezentat-o regelui Ludovic al XVIII-lea șase ani mai târziu. Obiectul a servit drept model pentru mecanismul încorporat în ceasul astronomic.

În timpul războiului, cei în posesia cărora se afla miniatura calendarului perpetuu (15 cm X 20 cm, comparativ cu 90cm X 150cm, versiunea încorporată în ceas) l-au îngropat, pentru a-l găsi mai apoi și a-l dona Catedralei din Strasbourg în 2021.

Mecanismul mare fotografiat la 3 aprilie 2023 de © PATRICK HERTZOG / AFP

"Le Maître des horloges"

În loc să anunțe vestea printr-un comunicat de presă, arhiepiscopul Ravel i-a cerut scriitorului Jacques Fortier, autor de romane polițiste alsaciene, să readucă în atenția oamenilor calendarul perpetuum din 1821 printr-un roman.

"Le Maître des horloges/Maestrul ceasornicar" va fi publicat chiar astăzi, vineri, 7 aprilie 2023, la editura Le Verger. Povestea de ficțiune se desfășoară în anul 1931 și descrie furtul calendarului și modul incredibil în care un detectiv reușește să-l recupereze.

Titlul romanului face referire la Jean-Baptiste Schwilgué, al cărui portret apare pe ceasul astronomic, deasupra marelui mecanism. Legenda spune că, în anul 1799, pe când avea doar 11 ani, tânărul a fost marcat de momentul în care ceasul astronomic, care data din secolul al XVI-lea,  nu a mai funcționat.

"Îl voi repara, mamă", i-a promis băiatul mamei sale.

I-a luat mai mult de patruzeci de ani pentru a-și îndeplini promisiunea.

"Este un fel de capodoperă inutilă", spune detectivul din romanul lui Fortier despre obiectul furat.

În ceea ce-l privește pe arhiepiscop, acesta se întreabă de ce Schwilgué și-a asumat "provocarea" de a adăuga calculul datei Paștelui la un ceas care putea indica deja ora, data, zodiacul și poziția planetelor...

El vede în creația lui Schwilgué un răspuns la mesajul din prima carte a Bibliei, Geneza, unde se vorbește despre prima zi a Creației, deci despre nașterea Timpului: "Dumnezeu a numit lumina «zi» și a numit întunericul «noapte». Astfel a fost o seară și apoi a fost o dimineață".

În ziua a patra, Dumnezeu a creat soarele și luna, cu scopul principal de a celebra zilele de sărbătoare: "Să fie luminători pe bolta cerului, ca să despartă ziua de noapte; să fie semne care să marcheze sărbătorile, zilele și anii"....

Traducere de Cornelia Mohora după articolul publicat de France 24.

Editor: Șerban Georgescu