Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ambasadoarea Laurence Auer: ”Prioritatea mea este Europa, Europa, Europa”

ovidiu_nahoi_si_es_ambasadoarea_laurence_auer.jpg

Ovidiu Nahoi si ES Ambasadoarea Laurence Auer
Doamna Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România (dreapta) și jurnalistul Ovidiu Nahoi (stânga)

Ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer, a fost invitata specială a emisiunii ”Decriptaj”, în care a vorbit despre cooperarea româno-franceză în plan bilateral dar și european și în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Întrebată care va fi prioritatea următoarelor luni în activitatea sa diplomatică la București, ambasadoarea a pus accentul pe chestiunile europene.

-         Rep: Doamnă ambasador, se împlinește un an de când ați preluat mandatul la București. Care au fost principalele repere politice ale acestui prim an de activitate diplomatică în România?

-         E.S. Laurence Auer: Am venit deja cu un mandat foarte european .  La 21 iulie anul trecut fusese aprobat Planul european de relansare și la puțin timp de la sosirea mea, primul ministru, însoțit de alți membri ai guvernului au venit la Paris pentru a semna reînnoirea foii de parcurs franco-române. O foaie de parcurs la care am lucrat mult. Aceasta are un dublu caracter, unul bilateral și un altul, european.

 Și pe tot parcursul acestui an a trebuit să punem în aplicare această foaie de parcurs în agricultură, energie, creștere economică dar și în chestiunile europene. Vreau pe această cale să mulțumesc Ministerului Afacerilor Externe, ministrului Bogdan Aurescu, secretarei de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, care m-au ajutat la începerea pregătirii președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Această pregătire a vizat, de exemplu, agenda strategică, pentru că suntem parteneri strategici - și voi reveni asupra acestui subiect. De asemenea, pe parcursul acestui an am avut mai multe întâlniri bilaterale legate de relansare, de PNRR, un document la care Franța a ajutat – pentru că era deja un mare proiect politic, chiar dinainte de venirea mea. De la un an la altul, din momentul în care am prezentat scrisorile de acreditare președintelui Iohannis, am avut numeroase întâlniri bilaterale .

 De exemplu, a fost foarte importantă vizita recentă a  secretarului de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune . El a venit la București pentru a pregăti alături de autoritățile române președinția noastră la Consiliul Uniunii Europene, care va avea loc între 1 ianuarie și 30 iunie 2022. Dar am avut în același timp mult de lucru la tot ce înseamnă această relație politică franco-română, care este atât de densă. Au fost întâlniri tehnice, la toate nivelurile .

 Voi insista apoi pe întâlnirile cu caracter economic, Forumul de afaceri de la Constanța , care a permis nu doar decizii comune la nivel de întreprinderi dar și în ce privește infrastructura . Deci, în acest an , pe lângă chestiunile europene, am înaintat mult și pe plan bilateral – alături de primari, școli, universități, studenți. Deci, în acest an am dat măsura forței acestei relații dintre Franța și România.

 Tot acest an am fost însoțită de jurnaliștii RFI România , care au livrat sistematic o informație verificată și imparțială. Și vreau să vă mulțumesc, nu neapărat pentru că sunteți un mediu de informare francez, ci pentru că sunteți unul fiabil, pe care am avut șansa de a-l întâlni, mulțumită vouă.

-         Rep: Vă mulțumim , la rândul nostru, pentru aprecieri. Facem parte dintr-o mare companie media, France Médias Monde, ale cărei valori le împărtășim și le susținem în spațiul mediatic românesc. Am vorbit despre relațiile politice. Dar cum au evoluat relațiile economice în acest an?

 -        E.S. Laurence Auer:  Este bine să discutăm despre aceasta, pentru că, de la revoluția din 1989, economia românească a devenit o matrice franco-română. Relațiile politice și cele economice sunt puternic legate.

 În timpul Festivalului Enescu, am avut ocazia să celebrăm a 25-a aniversare a Camerei de Comerț Franceze în România, care are aproape 600 de membri. Imaginați-vă amploarea, atunci când știm că din 44 de mari întreprinderi franceze, 37 sunt prezente în România!

Legăturile economice sunt puternice, nu doar pentru că sunt deja unele vechi, ci pentru că privim spre viitor. Privind spre viitor, ne ocupăm de formare profesională. Chiar săptămâna trecută am fost la Academia de Studii Economice din București , alături de o mare companie, Carrefour, care a lansat proiectul School of Leadership – îmi pare rău că nu e în franceză dar este un mare program de formare care există în toate statele lumii și care le va permite salariaților să participe la cursuri de formare pentru dezvoltare durabilă, gastronomie, circuite scurte, agricultură biologică.

Eu știu că RFI România este la rândul său puternic angajat în această direcție, pentru că ascult programele voastre. Și putem da alte exemple de întreprinderi franceze care sunt deja inserate în țesutul social românesc, care au devenit voci ce le vorbesc direct cetățenilor despre provocările de mâine. 

Pandemia ne-a arătat că nimeni nu se poate proteja  fără a fi solidar cu ceilalți, iar economia a asigurat o legătură puternică între cele două țări. Și vedem acum venind tot mai mulți studenți  care înainte mergeau pentru master  în Statele Unite sau Singapore. Vedem cum se dezvoltă în Europa linii universitare, pe care companiile le consideră deja ca fiind parte din activitatea lor și unde se construiește competitivitatea de mâine. Nu vreau să spun că pandemia nu a lovit puternic Europa. Nu putem să nu vedem situația reală. Dar știm că ne construim viitorul prin investiții europene. Cum este PNRR. La care se adaugă fondurile structurale. Sunt, pentru România, 29 de miliarde respectiv 33 de miliarde.

 

-         Rep: Și, pentru că ați început să ne vorbiți despre relația economică amintind de  concertul aniversar al CCIFER, ceea ce arată o întrepătrundere a economiei și a culturii, vă propun să discutăm despre relațiile culturale dezvoltate în ultimul an.

 -        E.S. Laurence Auer:  Știți că de mai bine de un an, înainte de venirea mea aici, a fost lansată ideea de a face din România o țară pilot pentru industriile culturale și creative. Pur și simplu, pentru că întreprinderile românești din acest sector erau deja foarte puternice, la fel și tehnologiile. Și aceasta în tot ceea ce privește industria jocurilor video, inteligența artificială, programele folosite în animație – de altfel vom avea în octombrie  la Institutul Francez un proiect dedicat filmelor de animație.

 Așadar, industriile creative, de la cinema la arta computerizată, pot fi stimulate. Grație Institutului Francez, am lansat concursul de compoziție George Enescu. Acest proiect este unul româno-francez, cu violonistul francez Nicolas Dautricourt și compozitorul român Dan Dediu în juriu. Ei au selectat un tânăr muzician pentru a beneficia de o reședință de creație în Franța. Primul premiu de compoziție franco-român a fost decernat în timpul Festivalului Enescu și suntem foarte mândri că am făcut un pas înainte în această aventură culturală franco-română. O aventură care duce mai departe marele Festival Enescu pentru că, prin decizia autorităților române, dirijorul francez de origine română Cristian Măcelaru a fost nominalizat drept viitorul director artistic. El îi va urma astfel marelui dirijor Vladimir Jurovski. Este o mare responsabilitate și aceasta va întări cooperarea noastră. Și îi mulțumesc pe această cale directorului executiv Mihai Constantinescu, pentru faptul că acest festival nu este doar unul internațional, dar este și unul franco-român. George Enescu și-a petrecut în Franța o bună parte a vieții sale. 

 Și în acest an, festivalul s-a bucurat de patronajul a doi președinți, președintele României, Klaus Iohannis și președintele Franței, Emmanuel Macron. Ce poate fi mai emblematic decât muzica? La RFI transmiteți multă muzică franceză, iar aici este vorba despre limbă, compoziție și industrie. Și ce poate fi mai emblematic pentru Festivalul Enescu și pentru viitor decât faptul că un tânăr tânăr creator român primește acest premiu echivalat în Franța și care reprezintă viitorul nostru ? Este vorba despre George Ioan Păiș, de care probabil ați auzit.

 

 -         Rep: Ce vă propuneți pentru perioada următoare, care vor fi prioritățile dumneavoastră?

 -        E.S. Laurence Auer:  Europa, Europa, Europa. V-am spus la începutul discuției noastre că de la 1 ianuarie anul viitor vom avea o misiune nouă. Un ambasador este ca un dirijor, care îi pune în relație diferite sectoare, având ca sunet de fond ceea ce se întâmplă la Bruxelles. 

 Acum, paradigma se modifică un pic, trebuie să găsim consens în Europa. Și în acest context, România este foarte importantă, este o țară mare. Într-un context european complicat, cu dosare importante precum Europa sănătății sau Europa apărării , trebuie să asigurăm un consens încă din avans. 

În privința Europei apărării, nu suntem aici pentru a ne impune viziunea noastră tuturor. Cunoaștem pozițiile statelor care fac parte din Consiliul European și noi vom negocia așa-numita ”busolă strategic” în martie, în perspectiva summitului NATO care va urma. 

Suntem în același timp membri ai Uniunii Europene și ai NATO și avem la dispoziție toate instrumentele. Avem Fondul european de Apărare, care desfășoară proiecte-pilot și avem nevoie de o discuție strategică în care să găsim consens.

 Poziția tradițională a Franței în cadrul Consiliului European este aceea de a ajuta președințiile succesive. Iar aici, din poziția noastră de regizor, avem nevoie de România, o țară mare din Europa Centrală și de Est , care ne poate aduce clarificări, de exemplu asupra amenințărilor la Marea Neagră sau în privința Parteneriatului Estic ori a Balcanilor de Vest.

 Aceasta ne poate face să înțelegem mai bine pozițiile unora sau altora dintre părți. Și vă reamintesc că începând din ianuarie vom avea și un nou cancelar german. Deci avem nevoie de participarea tuturor partenerilor pentru a găsi un consens. Aceasta va fi miza principală începând cu luna ianuarie: să găsim consensul pentru a face Europa să avanseze - o Europă a creșterii, o Europă care să protejeze, o Europă puternică și solidară. Va fi, în fapt, deviza următoarelor luni.

 

-         Rep: Vom reveni la discuțiile despre Europa, dar mai înainte v-aș ruga să vorbim despre o altă acțiune care a demonstrat puterea Europei: vaccinarea, achiziționarea vaccinurilor în comun. România s-a aflat la început printre primele în cursa vaccinării, apoi ritmul a scăzut mult. Franța, dimpotrivă, după un început mai greu, a avansat foarte mult. Ce credeți că ar putea să rețină România din exemplul francez?

 -        E.S. Laurence Auer: M-aș referi în primul rând la cooperarea în domeniul medical. Suntem foarte apropiați și în acest context aș vrea să-mi exprim întreaga emoție și compasiune după teribilul accident de la Constanța. Pentru noi este o dramă umană dar, de asemenea, evenimentul ne arată încă odată necesitatea de a acționa în comun, de a vedea cum putem ajuta România într-un moment atât de dificil.

România traversează un moment de recrudescență puternică a epidemiei, cu o variantă Delta extrem de imprevizibilă, cu o populație care în bună parte nu este vaccinată . Am spus și o repet: țările sunt diferite. Nu au aceleași mentalități și obiceiuri.

 În orice caz, în această perioadă dificilă sunt două lucruri care ne preocupă: să fim solidari cu România, să furnizăm tot ce este necesar din punctul de vedere al asistenței medicale, inclusiv în cadrul viitoarei Agenții Europene de Sănătate și de asemenea, să vedem că școlile nu se găsesc într-o dilemă.

 Avem aici un mare număr de studenți francezi, avem școli și universități franceze și pentru noi este extrem de important să vedem că putem menține aici un nivel de excelență. Să menținem școlile deschise pe cât posibil, să menținem procesul pedagogic, astfel încât elevii să poată ieși cu bine de pe porțile școlilor și să poată obține burse pentru a merge în universități.

 Vă pot spune că am fost foarte preocupată de începerea anului universitar , pentru a vedea că fiecare universitate a luat cele mai bune măsuri pentru a asigura continuitatea procesului pedagogic. Acesta cred că este cel mai bun mesaj în această perioadă de recrudescență a pandemiei.

 Evident, în Franța am pus la punct certificatul vaccinal la începutul lunii august și, de asemenea, a fost pus în aplicare și în România. Privim cu multă atenție ce se întâmplă în România pentru a putea da ajutorul necesar autorităților române, atunci când va fi nevoie. E o situație dificilă și pandemia este imprevizibilă. Franța, acum, este verde dar trebuie să ne adaptăm mereu și să fim foarte pragmatici.

 

-         Rep: Ați spus că prioritatea următoarelor luni va fi pentru dumneavoastră Europa, Europa, Europa. A fost lansată recent Convenția pentru Viitorul Europei. Cetățenii sunt chemați să-și expună opiniile cu privire la viitorul Uniunii. De ce este important acest proces?

 -        E.S. Laurence Auer: Cred că v-ați dat foarte bine seama că atunci când am spus Europa, Europa, Europa nu am pierdut din vedere că Europa se transpune în statele membre și trebuie să privim asupra tuturor segmentelor care se pot adresa cetățenilor europeni. Iar ceea ce s-a lansat de către secretarii de stat Clément Beaune și Iulia Matei la Universitatea București ar putea foarte bine să servească drept model.

De exemplu, am putea avea conferințe privind viitorul Europei în alte universități, la Brașov, spre exemplu, pe teme precum formare profesională și piața muncii. Putem avea o discuție asupra Europei sănătății cu studenții la medicină, și încurajez toate părțile interesate să participe la această dezbatere.

De exemplu, în momentul unei crize energetice fără precedent putem discuta despre cum ne putem atinge obiectivele legate de schimbările climatice. Sau despre ce au de spus cetățenii despre Europa apărării.

 Nimeni nu este proprietaril acestei dezbateri. Vinerea trecută am fost la deschiderea Colegiului Juridic Franco-Român, cu două mastere în desfășurare , în trei limbi. Deci, nu a fost o dezbatere doar francofonă. A fost o dezbatere în care s-a vorbit despre viitorul tinerilor după pandemie, despre felul în care tinerii își văd continuarea studiilor , despre cum nu-și puteau imagina că nu vor mai putea călători sau că educația ar putea fi pur online. Toate aceste preocupări sunt legitime și îi încurajez să participe pe toți, societate civilă, jurnaliști, universitari...

 De exemplu, am creat la Institutul Francez din România un Forum al tinerilor, care are șansa de a include studenți români care se află în Franța și studenți francezi în România. Un forum în care se poate discuta și despre ce Europă vrem să construim. Acesta este astăzi, apelul meu pentru această conferință.

 

-         Rep: Această conferință este menită să dea o imagine postpandemie. Care credeți că au fost lecțiile cele mai importante pentru Europa în urma pandemiei?

 -        E.S. Laurence Auer:  Dezbaterea va avea loc pe toate subiectele, până în martie . Eu cred că se va înscrie pe o agendă a creșterii a rezilienței, a reconstrucției. Dar mai important este ca fiecare să se simtă bine, pentru că știu că în lipsa unei apropieri între cetățeni apar falsele idei, falsele știri – de exemplu că Europa poate, eventual, eșua, că Europa nu face nimic pentru cetățenii ei. Suntem, dimpotrivă, într-un proces de investire și inclusiv în România, fiecare poate participa, prin intermediul PNRR, în multe sectoare. Deci nu există subiecte tabu.

 

 -         Rep: Cum vede Franța acest viitor al Uniunii Europene, în urma unor evenimente recente, cum a fost lansarea alianței pacifice AUKUS, care a schimbat ceea ce știam până acum?

 -        E.S. Laurence Auer: Puteți face o legătură între președinția română a Consiliului Uniunii din 2019 și președinția franceză din 2022. Este o linie care ne conduce, în cele din urmă, la o agendă strategică. Și avem nu doar un nou context euroatlantic ci și unul franco-german.

 E important să înțelegem că așa cum în AUKUS noi am văzut o breșă în alianța atlantică, așa vedem și necesitatea unui dialog. Sunt multe motivații și explicații, poate că nu s-a vorbit destul, poate că pandemia ne-a obligat să avem mai mult relații de la distanță, prin zoom, nu întâlniri în format fizic. Cred că avem nevoie de discuții care să risipească neînțelegerile. 

Există, de asemenea, câteva constante. Noi nu construim Europa apărării împotriva NATO, o construim cu oameni care sunt parte a Alianței și a Articolului 5, adică a apărării colective. Este nevoie de o reflexie colectivă despre ce trebuie să facem în continuare în Afganistan, în zona indo-pacifică dar de asemenea în Africa. 

Și aici salutăm decizia României de a participa la Takuba, misiunea militară din Sahel sub conducerea Franței. Am primit cu multă satisfacție axa strategică definită de guvernului român. Deci vom avea în perioada următoare discuții despre punerea în teren a forței Takuba dar în paralel discutăm despre ce avem de făcut împreună la Marea Neagră. Nu sunt subiecte teoretice, sunt foarte concrete, care arată angajamentele importante ale Franței și României în construcția acestei Europe a apărării, articulată cu NATO.

 

Rep: Și pentru că ați amintit de rolul României în construcția viitoare, atât în plan european cât și în Alianța Atlantică, nu trebuie să uităm totuși că există câteva ținte pe care încă nu le-am atins. România nu este încă parte a Spațiului Schengen, a OCDE, a zonei Euro. Cum poate sprijini Franța atingerea acestor obiective, ținând cont și de reformele pe care UE le are în vedere?

 -        E.S. Laurence Auer: După cum știți, Franța susține candidatura României la OCDE. O susținem de mai mult timp și facem eforturi ca această candidatură să se concretizeze. Este un obiectiv interesant, pentru că în cadrul OCDE există un mare număr de reguli economice, prudențiale, de dialog, care se vor dovedi foarte utile pentru viitorul apropiat al României. 

În timpul vizitei secretarului de stat Clément Beaune am expus foarte clar poziția Franței cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen. Și cred că este un lucru foarte important și era mult așteptat. Noi trebuie să lucrăm în același timp la consolidarea Spațiului Schengen și la lărgirea acestuia. Și nu este doar o luare de poziții de principiu. Este pentru că România a lucrat foarte bine la securizarea frontierelor sale externe. Condițiile tehnice sunt îndeplinite.

Acum discutăm despre felul în care putem consolida Spațiul Schengen și o putem face în paralel cu extinderea. Apoi, în privința dialogului strategic, securitatea, lupta împotriva terorismului și apărarea europeană sunt legate și suntem în permanență într-o convergență de vederi cu România. Aceasta, deoarece știm că putem conta pe capacitățile fiecărei părți pentru a construi ceea ce se numește busola strategică.

Este un exercițiu pe care îl facem în comun pentru a defini principiile busolei strategice europene, un exercițiu care ne va ocupa lunile ianuarie, februarie, martie. Nu sunt discuții teoretice, sunt discuții precise și concrete.

 Aveți o frontieră exterioară extinsă, cu Republica Moldova, sunteți în apropierea Parteneriatului Estic, sunteți aproape de problemele de securitate din Ucraina . Acestea sunt lucruri pe care președinția franceză a Consiliului UE le va lua în serios.

Vrem să lucrăm de o manieră coordonată cu președinția slovenă și am lucrat cu cu președinția portugheză pe agenda socială. Cu președinția slovenă lucrăm pentru summitul Parteneriatului Estic. Și apoi, lucrăm cu președințiile cehă și suedeză pentru că suntem angajați într-un trio de președinții. Iată ce pot să vă spun astăzi despre eforturile franceze pentru a pregăti toate aceste obiective.

 
Decriptaj - ediția din 7 octombrie 2021