Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Lavanda, planta celor o mie de virtuți

lavanda-pixa.jpg

Albina intr-un camp de lavanda
Câmp de lavandă
Sursa imaginii: 
Pixabay

Este numită și „aurul albastru”. Aducătoare de bucurii, simbolul dragostei și al dăruirii, lavanda era parfumul folosit de egiptenii sau grecii din antichitate, când făceau baie, iar romanii obișnuiau să-și ungă corpurile cu esența acestei plante.

Floarea de lavandă are un miros particular și este foarte populară și în zilele noastre.

Întotdeauna, vara, parfumul de lavandă este cel mai ademenitor. Dar pentru a găsi un câmp de lavandă, trebuie să mergi prin văi sau în vârful muntelui, la peste 900 metri. Aici crește lavanda, fiindcă iubește altitudinea, terenurile calcaroase, iarna rece și vara caldă. Astfel, dintotdeauna, an de an, floarea de lavandă se regăsește pe „teritoriul” situat la poalele Masivului Vercors, având o reputație incontestată. Este cea care împrejmuiește satul Chamaloc, situat în Drôme, în sud-estul Franței. De trei generații, familia Aubanel transmite din tată în fiu tradiția „explorării” lavandei. 30 de hectare de teren cultivat care apoi este transformat în buchete sau în ulei esențial de o puritate rară. Alambicul bunicului Aubanel, care în anii 1930 distila floarea, a fost înlocuit cu o turbină mare, modernă, din oțel inoxidabil, care distilează lavanda fină sau nerafinată.

Un meșteșug ancestral

„Muncim din greu, dar suntem pasionați. Avem o legătură foarte specială cu natura, care ne dă întotdeauna pofta să o luăm de la început”, declară Alain, 57 ani, fiul lui Aubanel din cea de-a treia generație, unul dintre cei trei asociați ai Distileriei Les 4 Vallées. Împreună cu soția sa, Cécile, și Maxim, un fost angajat, cei trei conduc întreprinderea și își distribuie sarcinile. Câțiva tineri vin de obicei să-i ajute la procesul de recoltare: plantarea, recoltarea, uscarea și distilarea.

„Lavanda fină este specialitatea producției franceze de lavandă”, spune Maxim. „O reperăm într-un stadiu incert, pe coastele uscate ale munților din sudul Franței, la 600 până la 2.000 m altitudine”. Iar recolta are loc o dată pe an, de la 15 iulie, până la 15 august.

Astel, în fiecare an, Alain și Cécile sunt foarte dornici „să înceapă” expediția tradițională de familie, cu prieteni sau cu alți curioși, pentru a descoperi câmpurile de lavandă. Pe străduțele ce înconjoară valea, parcelele oferă o întindere albastră neașteptată. O culoare a florilor care variază de la mov clar la albastru, într-o regiune care le-a adus dintotdeauna semințelor și lavandelor o anumită reputație. Semințe pe care familia Aubanel le procură din împrejurimi.

O agricultură în cunoștință de cauză

Iar aceste câmpuri fac diferența. Începând cu protejarea albinelor, o etapă esențială pentru bunul mers al polenizării. Stupii sunt prezenți așadar tot anul. Cécile nu se satură să le privească pe micuțele albine cum polenizează și muncesc fără oprire. „Lucrăm cu stupii apicultorilor”, declară aceasta. Nu este folosit niciun produs nociv care ar risca să le facă rău albinelor. Agricultorii preferă să utilizeze capcane cu feromoni, sau în caz de necesitate un tratament ocazional cu produse omologate. „Lavanda este ca o livadă. Trebuie să avem grijă de ea tot anul”, spune Alain. Iarna este anotimpul în care câmpul este îngrijit și se folosește îngrășământul.

Maxim prepară îngrășământul vegetal pe bază de deșeuri naturale recuperate în timpul extracției uleiului esențial. Apoi, în primăvară, agricultorul însămânțează sau desămânțează terenurile. O muncă considerabilă într-o regiune unde câmpurile sunt în pantă.  Este nevoie de protecție împotriva eroziunii solului, fiindcă de mai mulți ani, Alain și Maxim constată că au loc furtuni foarte violente din cauza schimbărilor climatice. Un aspect care îi face să aibă și mai mult de lucru. Lavanda este o plantă pe care trebuie să o răsfeți înainte de a extrage uleiul. Aceasta trebuie uscată mai multe zile după ce se recoltează, apoi din nou verificată, înainte de a fi transformată la distilerie în ulei esențial. O mașinărie care funcționează precum o oală sub presiune.

„Este o extracție a vaporului de apă”, spune Alain. Aceasta traversează stadiul vegetal printr-un sistem de răcire, vaporul se transformă apoi în ulei”. Alain spune că sumerienii din sudul Mesopotamiei au fost primii care, acum 2.000 ani, au făcut primele distilări, trecând vaporul prin coșuri de răchită unde puneau plantele. Ulterior, arabii au inventat alambicul. Pentru Agnes și Mireille, amândouă pensionare, fiecare an este un pelerinaj. Acestea vin cu borcane pentru a lua apa florală de la lavandă. „O folosim tot anul. De altfel, avem o piele minunată și nu arătăm de vârsta pe care o avem”, declară acestea.

Lavandinul sau lavandă: Una este sterilă, cealaltă nu

Trebuie menționat că aurul albastru are secrete bine ascunse. Spre deosebire de lavandin, care are, bineînțeles, o aromă, doar că este total opus lavandei. În Franța se cultivă aproape 2.000 hectare de lavandă fină și aproape 19.000 hectare de lavandin. „Cele două plante sunt foarte diferite”, explică Alain Aubanel. Cea mai mare parte dintre fotografiile cu lavandă pe care le vedem pe cărțile poștale sunt făcute pe platoul Valensole, situat la sud de Manosque, sau chiar la marginea autostrăzii spre Montélimar sau Avignon. De fapt, nu este decât lavandin”.

Când vezi un câmp cu spice cu capete ascuțițe, toate de aceeași culoare, este 100% lavandin.

„Lavanda crește în câmp sau la altitudine iar spicul este neuniform”, continuă agricultorul. Trebuie precizat totodată că lavandinul este un hibrid natural, dar steril, care nu se reproduce decât prin butășire. Planta este astfel compusă din lavandă fină, care crește în regiuni precum Drôme, Vaucluse sau Alpi, și din lavanda spike, care se regăsește mai degrabă în apropiere de Mediterană. Mai ieftină decât lavanda, lavandiul este utilizat în industrie sau în parfumeria funcțională: pentru detergentul de rufe, săpun, gel de duș, șampon...

„Lavanda este briceagul elvețian al farmaciei”

Beneficiile terapeutice ale florii albastre sunt atestate. „Floarea este antiseptică, analgezică și decontracturantă”, asigură Alain, care adaugă totodată că înainte de 1914, era singurul antiseptic puternic cunoscut, iar toate stocurile de lavandă fuseseră rechiziționate de către armata franceză, pentru a trata arsurile și infecțiile bolnavilor, reușind astfel să salveze mii de soldați.

Lavanda nu este numai  o plantă medicinală, ci are și avantajul de a mirosi foarte frumos. Un elixir unic care astăzi inclusiv îi servește pe marii parfumieri, pe aromaterapeuți și îi bucură pe iubitorii de lavandă.

Traducere de Smaranda Teodoriu, după RFI