Cele mai frumoase bijuterii Cartier expuse la Grand Palais

Regele Edward al VII-lea al Angliei - pentru care devenise furnizor oficial în 1902 - spunea de Cartier că este "bijutierul regilor şi regele bijuteriilor". Dealtfel parcursul expoziţiei confirmă această maximă regală.

Încă din prima sală este expus safirul Reginei Maria a României. E vorba de o piatră preţioasă de 487 de carate - greutate rar întâlnită, - de origine sri-lankeză. Safirul de mărimea unui ou de găină a fost montat de Cartier în 1913 şi era iniţial înconjurat de alte 7 safire mai mici dar a fost ulterior izolat ca să iasă şi mai mult în evidenţă.

Regele Ferdinand i l-a cumpărat Mariei în 1921 iar aceasta din urmă îl purta, pare-se, foarte des agăţat de un lung coliir din diamante, realizat tot de Cartier. Fosta suverană a României este dealtfel prezentată în expoziţie într-un uriaş tablou în care poartă alte bijuterii făcute de celebra casă pariziană.

Nu doar Casa Regală a României - sau a Angliei - au fost atrase de Cartier. Astfel, într-una din vitrinele de la Grand Palais se poate admira uriaşul colier conceput de Cartier pentru un maharadjah indian în anii '20.

Venit din ţara sa la bordul unui vas împreună cu zeci de mii de pietre preţioase, Bhupindra Singh a cerut bijutierului francez să-i facă ceva modern, occidental adică, mai puţin colorat decât ceea ce se făcea până atunci pentru indieni. A rezultat cel mai somptuos colier realizat vreodată în lume: 2930 de diamante montate în jurul a două rubine şi un diamant galben de peste 234 de carate, De Beers, al 7-lea cel mai mare diamant din lume.

Sunt apoi vizibile bijterii care au aparţinut unor bogătaşi din lumea întreagă sau unor actriţe celebre precum Liz Taylor.

Să precizăm aici că dacă circa 540 de piese provin din colecţia Cartier, alte o sută - din care jumătate bijuterii - au fost împrumutate de diverse instituţii publice sau colecţionari privaţi. Printre aceste "împrumuturi" să-l amintim doar pe cel venit de la regina Elisabeta a Angliei. Diadema Halo pe care a purtat-o în 1936 a fost apoi văzută recent, în 2011, pe Catherine Middleton cu ocazia mariajului ei cu printul William.

Parcursul expoziţiei se vrea unul cronologic dar si tematic. Astfel vedem influenţele egiptene, indiene, persane sau chinezeşti asupra creatorilor de la Cartier.

De notat că pe lângă vitrinele în care sunt expuse diversele obiecte, pereţii şi plafonul lui Grand Palais sunt luminate de proiecţii uriaşe de bijuterii colorate, un fel de fresce animate care dau o dimensiune nouă şi majestoasă ansamblului.

Întrebarea care se pune acum este dacă mărcile de lux au devenit noile vedete ale muzeelor naţionale franceze?

Bijutierul Van Cleef & Arpels expusese anul trecut la Muzeul artelor decorative. A urmat Louis Vuitton, la Muzeul Carnavalet, şi recent Miss Dior sub aceeaşi cupolă de acum a lui Grand Palais.

Diferenţa faţă de aceste expoziţii este că acum Cartier nu a decis el să închirieze o sală ca să expună ce doreşte. Nu, de data aceasta expoziţia a fost montată de specialiştii muzeelor naţionale franceze, o semnătură prestigioasă care face toată diferenţa şi care explică de ce expoziţia seamănă cu o expoziţie şi nu cu un magazin de bijuterii.

"Cartier demonstrează mai bine ca niciun altul că bijuteria este o artă şi nu doar un comerţ cu pietre preţioase" spune un mare anticar american, citat de Le Figaro.

Nu-i mai puţin adevărat că firma Cartier - filială a gigantului elveţian Richemont - este la ora actuală numărul unu mondial al bijuteriilor şi numărul doi în domeniul ceasurilor.

Firma de pe Rue de la Paix a vândut anul trecut în valoare de 4 miliarde de euro iar anul acesta, ca şi cum n-ar fi criză, cifra ar putea atinge 5 miliarde!

În afară de celebra adresă de lângă Place Vendôme, templul mondial al bijutierilor, Cartier mai are 300 de magazine în toată lumea dar mai ales în America şi Asia, principalele sale pieţe de desfacere.

Expoziţia de la Grand Palais poate fi vizitată până pe 16 februarie.