Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Priorităţile economice şi tensiunile politice

Tensiunile de pe scena politică ridică semne de întrebare asupra felului în care va evolua economia. Mai precis, asupra predictibilităţii legislaţiei economice şi, cu precădere, a celei fiscale. Există cel puţin patru teme economice importante asupra cărora planează, în acest moment, multe incertitudini. 

Prima temă este legată de soarta Codului fiscal. Va fi adoptat, în această vară, proiectul de Cod fiscal de către Camera Deputaţilor, camera decizională? În Senat, codul a suferit o serie de schimbări faţă de varianta propusă de guvern. Într-un moment de tensiune politică, este greu de spus dacă noul Cod  va fi adoptat de Parlament şi, mai ales, în ce formă va fi adoptat. Dar, noul Cod este aşteptat de mediul de afaceri, cu atât mai mult cu cât proiectul ar aduce predictibilitate şi relaxare fiscală. La fel de adevărat este că proiectul de Cod fiscal ar putea avea un impact major asupra bugetului de stat, ceea ce îl face cu atât mai sensibil în dezbaterile parlamentare. 

De asemenea, guvernul ar trebui, în această vară, să prezinte un nou sistem de redevenţe ce urmează a fi aplicat. Este o decizie importantă pentru economia românească, pentru că ar trebui să discutăm, de fapt, despre sistemul fiscal, nu doar despre nivelul redevenţei. Un model fiscal care, în funcţie de modul în care va fi construit, va influenţa decisiv nivelul investiţiilor asumate de companiile care activează în domeniile supuse aplicării redevenţei.

Un al doilea domeniu sensibil este cel al fondurilor europene. Anul acesta este extrem de important pentru România dintr-un motiv simplu: proiectele finanţate cu bani europeni care nu vor fi finalizate până la sfârşitul anului, vor fi considerate neeligibile, iar banii europeni cheltuiţi în cadrul proiectului vor trebui rambursaţi Comisiei Europene. Este evident că, din acest punct de vedere, planează un risc major atât pentru economia reală, pentru companii sau pentru administraţiile publice locale, cât şi pentru bugetul de stat. 

Un al treilea domeniu complicat este cel al administrării companiilor de stat. Introducerea managementului profesionist la societăţile de stat a avut doar parţial efectele aşteptate. Sunt, în continuare, firme la care criteriul de numire nu este cel al profesionalismului, ci acela al influenţei politice. La fel cum există, în continuare, companii de stat la care nu se văd îmbunătăţiri ale rezultatelor financiare. Compania Tarom şi complexurile energetice sunt doar câteva exemple care arată ratarea parţială a introducerii bunei guvernante în societăţile de stat.

În fine, tema importantă a toamnei este dacă România va mai avea sau nu un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Miza este ca noul acord să tempereze elanul fiscal populist în care riscă să cadă guvernul, indiferent de numele premierului.

Mediul de afaceri depinde, în continuare, de performanţa clasei politice prin prisma emiterii de reglementări, dar şi în ceea ce priveşte aplicarea lor. Din acest punct de vedere, economia reală este dependentă de deciziile administraţiei. Iar administraţia depinde, la rândul ei, în bună măsură, de zona politică. 

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.