Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza greacă ajunge în faza ”60 euro pe zi”

Atena. Grecii experimentează ceea ce nu s-a mai întâmplat în economia modernă. O săptămână fără bănci. Pentru că, practic, timp de o săptămână băncile din Grecia vor fi închise. Deocamdată, informaţiile sunt neclare, existând surse care arată că pentru plata pensiilor se vor face excepţii, în sensul că băncile vor efectua plăţile.

În rest, clienţii băncilor vor putea retrage numai 60 euro pe zi şi doar prin intermediul automatelor bancare pentru că sediile băncilor au fost ferecate cu grilaje metalice. Reacţia a fost cât se poate de normală. La bancomate s-au format cozi, ba chiar clienţii au ”vânat” bancomatele care erau alimentate cu bani. Dar grecii nu s-au oprit doar la bancomate. Au luat cu asalt supermarketurile şi benzinăriile. Ce semn mai clar pentru panică aţi mai putea vedea?

”Da” sau ”nu”, la referendum? Aceasta este întrebarea săptămânii în criza greacă. Problema este că grecii ar trebui să înţeleagă încă înainte de referendum că indiferent ce ar vota tot la austeritate ajung.

Rămânerea în zona euro ar însemna restructurarea datoriei şi un plan de reformare a economiei, care presupune, este adevărat, costuri şi sacrificii sociale. Un vot care ar scoate Grecia din zona euro ar duce ţara tot pe drumul austerităţii. Doar că pe un alt drum. Cel al devalorizării unei viitoare monede locale, al unei inflaţii galopante şi posibil al unor nemulţumiri sociale.

Aşadar, situaţia grecilor pare fără ieşire. De altfel, eventuala renunţare la moneda euro nu va aduce mari beneficii pentru exportul Greciei întrucât industria deţine doar patru procente din eonomia elenă. Ceea ce înseamnă ceva mai mult decât nimic. Pachetele turistice ar deveni mai ieftine pentru turiştii străini, dar nu se poate miza sută la sută pe acest lucru. Pentru că inflaţia ar putea fi atât de mare încât să acopere devalorizarea accentuată a monedei locale.

Bruxelles. Liderii europeni mai fac o încercare de a-l convinge pe Alexis Tsipras să negocieze condiţiile unei înţelegeri. Ideea referendumului din 5 iulie a.c. pare a-i fi bulversat pe toţi politicienii europeni de frunte, fiecare încercând să găsească înţelesuri pentru un eventual vot majoritar ”nu” şi pârghiile pentru ca negocierile să poată continua şi după duminică, 5 iulie a.c.

În orice caz, politicienii europeni dau deja interpratari diferite unei eventuale respingeri a planului creditorilor prin referendum şi toată lumea se întreabă dacă ar însemna un vot împotriva zonei euro, a Uniunii Europene sau doar împotriva austerităţii.

Un lucru este cert: Grecia nu plăteşte tranşa de 1,6 miliarde euro către FMI, ceea ce teoretic înseamnă intrarea în incapacitate de plată. Doar teoretic, pentru că adevărata miză devine acum un ”nu” sau un ”da” la consultarea populară de duminică. Dar până atunci, pieţele financiare internaţionale reacţionează deja: bursele sunt în scădere, dobânzile la obligaţiunile statelor europene cresc, iar piaţa valutară este volatilă.

Bucureşti. Întrunit în şedinţă extraordinară, ieri, guvernul decide creşterea cu 12% a salariilor personalului nedidactic din învăţământ, creşterea venitului minim garantat, creşterea salariilor în administraţia locală, iar Parlamentul a votat pensii speciale pentru militari. Întrebată care este impactul bugetar al creşterii salariilor personalului nedidactic, Rovana Plumb, ministrul muncii, a spus nonşalant 445 milioane lei pentru anul acesta. De asemenea, de la 1 iulie creşte salariul minim pe economie şi doamna Plumb a anunţat un nou program guvernamental: alături de ”Prima casă” şi ”Prima maşină” va apărea şi ”Prima vacanţă”. Nu ne rămâne decât să constatăm ce diferenţe de preocupări există între politicienii români şi cei europeni.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.