Băncile şi clienţii uită, împreună, de criză

În primul rând, studiul BNR indică o echilibrare a raportului dintre credite şi depozite, în sensul că după ce înainte de criză nivelul creditelor depăşea substanţial volumul depozitelor, începând cu anul 2013, depozitele sunt mai mari decât creditele. Cu precizarea că de la jumătatea anului 2015, raportul dintre credite şi depozite este în uşoară creştere pe fondul revenirii creditelor în lei adresate în special populaţiei şi scăderii uşoare a nivelului depozitelor.

Pe ansamblu, pentru populaţie, creditele reprezintă aproximativ 80% din totalul depozitelor, cifrele fiind diferite în funcţie de moneda de raportare. La valută, creditele şi depozitele sunt egale, în schimb pentru lei există o creştere la ambele capitole. Ceea ce arată o orientare a populaţiei nu doar spre creditele în lei, ci şi către depozitele în moneda naţională.

Raportul BNR remarcă şi o schimbare în politica de creditare a băncilor. Înainte de declanşarea crizei, băncile se adresau cu precădere persoanelor fizice cu venituri mici, ceea ce a avut ca efect dezvoltarea agresivă a creditului pentru nevoi personale. Astfel, în anul 2008, aproape 60% din numărul total al debitorilor aveau venituri mai mici de 900 lei lunar. În acest moment, ponderea acestor debitori a scăzut la 40 la sută, în schimb, procentajul celor care au venituri lunare mai mari de 1.700 lei a urcat la 30%. Ceea ce înseamnă că pe măsură ce creditele luate înainte de anul 2008 au fost achitate sau vândute ca împrumuturi neperformante, băncile şi-au orientat creditarea către persoane fizice cu venituri mai mari.

La fel de adevărat este că ultimii ani au adus şi o creştere a salariului minim şi a celui mediu pe economie. Cele mai noi date statistice arată că în trimestrul doi al acestui an, veniturile medii ale unei gospodării erau de aproximativ 2.700 lei, din care 90% erau destinate cheltuielilor curente.

În pofida acestor cifre modeste şi a obiceiului de consum de subzistenţă, economisirea a crescut. Astfel, în comparaţie cu luna iunie a anului trecut, la jumătatea acestui an, depozitele populaţiei erau cu 8% mai mari. Ceea ce ne relevă un paradox. Media veniturilor în România este modestă, în raport cu veniturile europene, 2.700 lei lunar, marea majoritate a veniturilor se îndreaptă către murluielile de zi cu zi care privesc produsele alimentare şi taxele şi impozitele datorate statului, dar economisirea a avut o tendinţă ascendentă. Fie vorbim despre o lecţie a crizei, românii învăţând să-şi administreze veniturile astfel încât să aibă şi mici economii, fie statistica scapă din vedere o serie de venituri care provin din economia gri sau de la românii rezidenţi în afara ţării.

Rata creditelor neperformante acordate populaţiei a scăzut în perioada 2014-2015, de la 10,2% la 7,5%, dar nu trebuie să uităm că băncile şi-au curăţat bilanţurile externalizând pachete substanţiale de credite neperformante, inclusiv împrumuturi acordate populaţiei.

Este interesant de urmărit care sunt categoriile de credite pentru populaţie care au generat cele mai mari rate de împrumuturi neperformante. Astfel, creditul de consum garantat cu ipotecă este la nivelul de 12% credite neperformante, cardul de credit ajunge la 10%, 9% credite neperformante este nivelul creditului de consum negarantat cu ipotecă şi în fine cea mai mică rată a neperformantelor este înregistrată de creditul imobiliar, aproximativ 4%. În orice caz, 70% din volumul creditelor neperformante provine de la împrumuturi care au fost acordate până în anul 2008.

În concluzie, raportarea populaţiei la sistemul financiar se schimbă încet, dar sigur. O bună parte din creditele neperformante care provin dinainte de criză s-au rezolvat prin restructurare sau prin externalizarea lor de către bănci şi asumarea pierderilor. Astăzi, moneda folosită este cea autohtonă, atât pentru credite, cât şi pentru depozite, iar scăderea dobânzilor nu a împiedicat economisirea. Ba chiar, în acest moment, dobânzile mici sunt un imbold pentru relansarea creditării pentru populaţie.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.