Guvernul versus FMI. Cum şi cine poate lupta cu populismul economic

În aceste condiţii, este cu atât mai clar că acordul României cu FMI este pus foarte serios sub un mare semn de întrebare. Faptele o arată. La începutul vizitei FMI în România s-a spus că finanţatorii internaţionali vin să discute trei lucruri: un viitor acord flexibil, bugetul pe anul viitor şi evaluarea îndeplinirii condiţiilor din vechiul acord, care a rămas în ceaţă. Comunicatul de la plecarea FMI nu face nicio referire la posibilitatea încheierii unui nou acord de împrumut şi, în acelaşi timp, îşi manifestă îngrijorarea faţă de creşterea deficitului bugetar în anul 2016. Mai exact, este limpede că FMI şi guvernul nu s-au înţeles asupra bugetului pe anul viitor, cu atât mai mult cu cât reprezentanţii FMI vor mai veni în România abia în martie 2016. Adică, atunci când bugetul va fi de mult aprobat şi pus în practică de guvern. În concluzie, relaţiile României cu FMI sunt practic îngheţate.

Desigur, ar putea spune optimiştii, ”la ce ne mai trebuie FMI?”, mai ales într-un moment în care România a reuşit să se împrumute chiar săptămâna trecută de pe pieţele internaţionale la maturităţi excelente, pe 20 de ani, şi la randamente mai mult decât rezonabile.

Şi apoi, care dintre cetăţeni ar respinge creşterile de salarii bugetare şi reducerile de taxe şi impozite, în favoarea unei politici economice prudente care propune dacă nu scăderea cheltuielilor publice, măcar menţinerea lor sub control. În cel mai bun caz, suntem în faţa a două viziuni opuse: prudenţa versus relaxare fiscală şi salarială sau deficite mici şi reforme împotriva unei politici economice prociclice care încurajează consumul şi amână investiţiile.

Numai că măsurile economice apetisante, care astăzi pot părea binevenite se pot transforma într-o piatră de moară pentru o economie fragilizata de un context economic european complicat. Chiar asupra acestui fapt atrage atenţia FMI în comunicatul de la plecarea de la Bucureşti spunând că, în pofida aparenţelor de azi, creşterea deficitului bugetar va duce şi la creşterea datoriei publice.

Să adăugăm că reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene atrag şi ei atenţia asupra optimismului de care suferă guvernul României. Aceştia afirmă că România nu îşi poate baza creşterea doar pe consum intern şi exporturi şi că este nevoie şi de investiţii fie ele publice sau private. În ceea ce priveşte investiţiile publice, reprezentanţii instituţiilor internaţionale avertizează că România este pe cale să piardă un nou ciclu de creştere economică şi în loc să se concentreze pe investiţiile în infrastructură se încurajează pe toate căile şi cu toate mijloacele consumul.

Dincolo de indicatorii macroeconomici, FMI atrage atenţia asupra a două aspecte esenţiale ale economiei reale. Lipsa de performanţă în companiile cu capital de stat şi reforma fiscului, acolo unde FMI recomandă trecerea de la controale efectuate în scopul rambursării de TVA către activităţi care generează mai multe venituri. În caz contrar, există riscul ca reforma fiscului să eşueze.

În concluzie, există încă multe probleme în administrarea economiei. Fără FMI, guvernul va putea să zburde pe minunatele plaiuri populiste, atât de plăcute într-un viitor an electoral.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.