Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moneda chineză devine valută internaţională

yuan.jpg

yuan - bani China
Image source: 
www.brics-info.org

La sfârşitul săptămânii trecute, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a luat o decizie istorică. Aşteptată, dar istorică. FMI a decis includerea yuanului, moneda Chinei, în coşul monedelor care alcătuiesc aşa-numitele drepturi speciale de tragere (DST).

DST este o monedă de cont, formată dintr-un mix de monede, care este utilizată de FMI, dar şi de alte instituţii financiare, precum băncile centrale ale statelor sau băncile internaţionale. Moneda de cont are câteva destinaţii strict specializate, precum monedă de rezervă, mijloc de creditare şi plată în relaţia cu FMI.

Aşadar, începând cu luna octombrie 2016, coşul de monede care formează DST se va schimba prin intrarea yuanului. Dolarul va rămâne cu o pondere stabilă, respectiv aproximativ 41%. Lira sterlină şi yenul japonez vor ceda o mică parte din cota deţinută, respectiv câte două procente fiecare. În schimb, moneda europeană, euro, va fi cea mai atinsă de venirea yuanului, pierzând din cota deţinută în moneda FMI de la 37%, în prezent, la 30%, în viitoarea configuraţie. Per total, yuanul va avea o pondere de aproximativ 10 procente în coşul de monede care alcătuiesc drepturile speciale de tragere.

O parte dintre comentatorii economici s-au grăbit să afirme că moneda euro primeşte încă o lovitură. Desigur, la nivel de imagine, euro ar putea avea o serie de ”prejudicii”. Dar, internaţionalizarea yuanului este o operaţiune mai complicată, cu efecte pe termen lung în economia globală.

Cu siguranţă, decizia are şi o încărcătură politică. Este clar că s-a dorit ca FMI să sprijine eforturile de reformare ale economiei chineze. O economie care trece prin multe transformări, unele care au menirea de a îngrijora comunitatea internaţională de afaceri şi pe cea financiară. Este vorba despre încetinirea creşterii economiei chineze, despre criza bursieră care a răvăşit piaţa chineză în această vară, dar şi despre situaţia complicată a sistemului bancar care se confruntă cu credite neperformante tot mai mari.

Există, însă, şi o serie de criterii strict cantitative care trebuie îndeplinite de o monedă şi implicit de o economie pentru a se putea califica pentru introducerea în moneda de cont a instituţiilor financiare internaţionale. Mărimea rezervelor valutare şi volumul comerţului internaţional sunt cele mai relevante. Conform celor doi indicatori, China îşi merită cu prisosinţă locul la masa finanţelor mondiale. În ceea ce priveşte, volumul exporturilor, acesta a atins în anul 2014, 2.500 miliarde de dolari, situându-se în faţa Statelor Unite, dar după statele Uniunii Europene.

Şi nivelul rezervelor valutare situează China într-o zonă privilegiată, în sensul că rezervele chineze au ajuns la 3.500 miliarde dolari, adică mai mult decât au SUA, Arabia Saudită, cele 19 state care formează zona euro, Marea Britanie şi Japonia la un loc.

Pe termen scurt, efectele sunt destul de clare. Guvernatori ai băncilor centrale asiatice au anunţat că vor cumpăra moneda chineză pentru a-şi forma şi consolida rezervele valutare. Din acest punct de vedere, moneda euro s-ar putea să continue să traverseze o scădere în raport cu dolarul, o scădere validată deja anul acesta. Un an în care a pierdut 13 procente faţă de moneda americană, evoluţie care însă i-a făcut măcar ceva mai fericiţi pe exportatorii europeni. De asemenea, măsura este văzută ca una menită să aducă stabilitate finanţelor internaţionale. Şi mai trebuie luată în calcul iniţiativa de a crea o bancă de investiţii pan asiatică, la care China este vârf de lance.

Pe termen lung, lucrurile sunt mai complicate. Trebuie să ne aducem aminte că procesul de liberalizare a yuanului abia a început şi că practic moneda chineză are două cotaţii, una în interiorul ţării, alta în tranzacţiile exterioare. Nu mai departe de această toamnă, yuanul a suferit o importantă devalorizare care a atras după sine scăderea monedelor din regiune. Practic, yuanul nu a făcut decât primul pas. Până la confirmarea statutului de valută internaţională, moneda şi economia chineză mai au nevoie de timp.