Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Care sunt cele mai concurenţiale sectoare din economie

bogdan_chiritoiu_presedintele_consiliului_concurentei_despre_reducerea_tva.jpg

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu

Consiliul Concurenţei a făcut public, recent, raportul instituţiei pe anul 2015. Raportul se intitulează ”Evoluţia concurenţei în sectoare cheie ale economiei”. De la bun început, trebuie precizat faptul că instituţia condusă de Bogdan Chritoiu a reuşit să fie în ultimii ani una dintre cele mai credibile şi active din spaţiul public.

Anchetele şi investigaţiile derulate de Consiliul Concuentei pe pieţe dintre cele mai diverse au arătat eficienţa şi imparţialitatea care ar trebuia să caracterizeze toate instituţiile oublice. Indrazmesc să afirm că instituţia concurenţei a ajuns una dintre cele mai respectate, dacă nu chiar temute din România.

Practic, investigaţiile Consiliului s-au derulat în cele mai diverse domenii ale economiei. De la industria cimentului la cea petrolieră; de la marile reţele de magazine, la piaţa taximetriei.

De fapt, pentru consumatori, concurenţa este una dintre cele mai importante stări ale economiei. În absenţa concurenţei, consumatorii sunt văduviţi de un drept fundamental, acela de a putea cumpăra o marfă la cel mai bun raport calitate/preţ.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru companii. O eventuală înţelegere de piaţă între două companii poate să falimenteze un al treilea competitor.

Invers, sectoarele în care există concurenţă între companii sunt favorabile consumatorilor, pentru că nivelul concurenţei pune presiune asupra agenţilor economice, fapt care nu are decât să-i favorizeze pe consumatori.

Cât de multă concurenţă există în economie? Care sunt sectoarele cele mai concurenţiale? Răspunsurile le găsim în raportul Consiliului Concurenţei, în care este prezentat aşa-numitul indice agregat de presiune concurenţială. Indicele este realizat de trei ani de instituţia care veghează la concurenţă în România. Nu sunt schimbări fundamentale, în aceşti ani, dar, în acelaşi timp, există modificări ale indicelui care arată şi o modificare a climatului concurenţial.

Indicele a fost calculat pentru 20 de sectoare ale economiei şi au rezultat trei paliere concurenţiale. Primul palier care adună sectoarele în care concurenţa este cea mai puternică este format din cinci sectoare economice: consultanţă în domeniul IT, serviciile de arhitectură, distribuţia pieselor de schimb pentru industria auto, industria de medicamente şi distribuţia de autoturisme.

Al doilea palier grupează sectoarele în care presiunea concurenţială este medie. Şi, în fine, există şase domenii economice în care concurenţa este scăzută. Aceste domenii sunt următoarele: distribuţia de carburanţi, transportul feroviar de marfă, asigurarea de răspundere civilă auto, transportul feroviar de călători, serviciile notariale şi producţia şi comercializarea cimentului.

Explicaţia presiunii concurenţiale scăzute, dată în raportul Consiliului, este legată de o serie de specificităţi ale industriilor respective.

Astfel, barierele la intrare în piaţă, lipsa proceselor tehnologice inovative şi produsele omogene sunt factorii care determină o concurenţă redusă în interiorul unei ramuri economice.

Mai mult decât atât, în industriile cu concurenţă redusă gradul de concentrare este relativ mare şi nu există concurenţi ”rebeli”, adică firme care prin politica lor de preţ sau prin inovaţie pun presiune asupra concurenţilor din piaţă.

La polul opus, se situează serviciile de consultanţă în domeniul tehnologiei informaţiei, considerat cel mai concurenţial sector.

Este concurenţial pentru că intrarea pe piaţă este foarte facilă (există chiar stimulente pentru a pătrunde în acest domeniu), numărul de concurenţi este ridicat, gradul de concentrare este redus, iar procesele economice sunt inovative. Cu alte cuvinte, această industrie are toate ingredientele pentru a stimula concurenţa, fapt care se şi întâmplă în economia reală.

Chiar dacă în linii mari nivelul concurenţei nu a suferit modificări majore în cei trei ani de la apariţia indicelui, o serie de mutaţii au avut loc. De remarcat este scăderea concurenţei în domeniul distribuţiei de automobile, o scădere care vine din reducerea cheltuielilor de marketing şi de alinierea preţurilor auto la nivelul ţărilor din regiune.

De asemenea, în industria asigurărilor a scăzut nivelul concurenţei ca urmare a dificultăţilor pe care câteva companii de asigurări le-au avut în ultimul an.

Industria de telefonie mobilă este una dintre puţinele care au reuşit să facă paşi înainte în materie de concurenţă. Dar acest lucru poate fi constatat şi de consumatori, prin ofertele diverse pe care le pot vedea în economia reală.

Indicele privind presiunea concurenţială arată la nivel general sănătatea economiei. Desigur, indicele nu este decât o fotografie, altfel utilă la nivel general. Important este ca autoritatea de concurenţă să folosească mijloacele pe care le are la îndemână, analizele, investigaţiile, anchetele, pentru a mări nivelul concurenţial în economia românească.