Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Deficite și datorii

Premierul României și-a construit, în Parlament, susținerea bugetului de stat pe bază creșterii economice prognozată pentru anul viitor și pe alocările suplimentare acordate tuturor ministerelor. Numai opoziția politică vorbește despre deficite și datorii, dar guvernul Tudose este prea puțin interesat de aceste teme. Răspunsul invariabil este că deficitul bugetar va fi și anul viitor sub 3% din produsul intern brut, așa cum cer regulile Tratatului de la Maastricht.

Până anul viitor, este util să ne aruncăm o privire asupra deficitelor de anul acesta. Desigur, în acest moment, nu avem la dispoziție decât datele pe primele 10 luni ale anului, dar și acestea sunt relevante.

Deficitul balanței comerciale a atins la sfârșitul lunii octombrie sumă de 10,2 miliarde de euro și are șanse să crească întrucât ultimele două luni pot aduce o intensificare a importurilor. Media deficitului va depăși cu puțin un miliard euro pe luna, ceea ce este un nou record negativ. De altfel, pe primele 10 luni ale anului deficitul balanței comerciale a crescut cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce este evident foarte mult. De fapt, creșterea deficitului ne arată o realitate a economiei românești și anume în pofida creșterii, nu au avut loc schimbări structurale, de substanță. Economia romanească nu s-a dezvoltat, nu a atras investiții și nu a implementat politici publice, în așa fel încât să poată oferi produse mai multe atunci când crește consumul. De fapt, creșterea economică a finanțat producția din import. Iar efectele deficitului de balanța comercială se văd asupra evoluției cursului de schimb leu-euro, respectiv prin creșterea monedei europene.

Nu doar deficitul comercial a crescut, ci și cel de cont curent. Acesta este un indicator mai cuprinzător decât cel care privește balanța comercială, întrucât ia în calcul tot fluxul de valută care intră și iese din economie. În cazul deficitului de cont curent al balanței de plăți creșterea procentuala este extrem de mare: plus 87% față de anul trecut, iar că valoare nominală se ajunge la 5,3 miliarde euro. Desigur, grosul deficitului vine din cauza importurilor de bunuri. Susținerea balanței de plăți este făcută de transportatorii români și de companiile care lucrează în lohn.

Sumele trimise de românii aflați în afară țării continuă să se diminueze, 1,8 miliarde euro anul acesta, față de 2,1 miliarde euro, anul trecut. În același timp, industria turistică a mărit substanțial deficitul față de anul trecut, ceea ce înseamnă că mult-așteptată revenire în România a turiștilor străini întârzie. 

Datoria publică a crescut și ea la 33,74 miliarde euro, adică mai mult cu 1,44 miliarde euro decât anul trecut. Această traiectorie ne arată că, dincolo de pragul de 40% din PIB la care se află datoria publică, în termeni nominali acest indicator crește. El este salvat de creșterea PIB-ului, dar o datorie nominală mai mare va trebui finanțată și plătită. Iar acest lucru se va întâmplă în următorii ani, atunci când costurile achitării datoriei vor fi mai mari, pentru că dobânzile la împrumuturi vor crește. Cel mai bun exemplu îl avem chiar în aceste zile, când băncile au licitat doar pentru jumătate din ofertă de obligațiuni a Ministerului Finanțelor în așteptarea unor randamente mai bune. 

Aproape identic stau lucrurile și în ceea ce privește deficitul bugetar. Indicatorul se menține sub pragul de 3% din produsul intern brut, dar dacă privim cifrele nominale suntem în față unui semnal de alarmă. Astfel, în anul 2015, deficitul bugetar a fost de 9,6 miliarde lei, în anul 2016, nivelul deficitului a ajuns la 18,2 miliarde lei. Motivul este evident: relaxarea fiscală și creșterea pensiilor și salariilor. Anul acesta, deficitul prognozat este de 33 miliarde lei, iar anul viitor va ajunge la 35 miliarde lei. 

Iată cum, în patru ani, România va ajunge să tripleze valoarea deficitului bugetar. De aceea, dincolo de creșterea economică susținută, deficitele și datoria ne dau motive serioase de îngrijorare.

849