Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Starea agriculturii

agricultura.jpg

O analiză realizată de Institutul de Statistică arată că agricultura a făcut progrese lente în ceea ce privește comasarea suprafețelor agricole.
Image source: 
pixabay.com

Institutul de Statistică a publicat recent rezultatele unui studiu privind agricultura românească. Analiza nu oferă o evaluare calitativă a agriculturii (nici nu își propune acest lucru), ci doar una cantitativă. Această analiză este importantă pentru a înțelege unde se află spațiul rural românesc și mai ales cum s-a schimbat acesta în ultimii patru ani. Sunt două teme care traversează societatea românească în ultimii 28 de ani: fărâmițarea proprietății agricole și agricultura de subzistență.

Ce răspunsuri primim de la ancheta statistică față de cele două teme fundamentale? În primul rând, numărul exploatațiilor agricole a scăzut cu 5,7% fiind în număr de 3,4 milioane. A scăzut atât numărul exploatațiilor fără personalitate juridică, adică ale persoanelor fizice, dar și cele care au personalitate juridică, adică deținute de companii. Scăderea numărului de exploatații agricole ne arată faptul că a avut loc o coagulare a acestor suprafețe.

Intensitatea comasării terenurilor există, dar nu la un nivel înalt. Este vorba despre o creștere a suprafeței agricole medii exploatată de persoanele fizice de la 2,02 hectare, în anul 2013, la 2,04 hectare, în 2016. În ceea ce privește exploatațiile deținute de firme, suprafața medie a crescut de la 207,5 hectare la 213,6 hectare. Ceea ce ne arată că procesul de comasare a terenurilor se desfășoară, dar ritmul este lent.

În ceea ce privește așa-numita agricultură de subzistență, studiul oferă o serie de informații interesante. Exploatațiile agricole de sub un hectar reprezintă numeric mai mult de jumătate din total, dar utilizează doar 5% din suprafața agricolă; exploatațiile cu o suprafață cuprinsă între unu și cinci hectare reprezintă aproximativ un sfert din suprafața utilizată, iar pentru a înțelege inegalitatea existentă în agricultură trebuie spus că exploatațiile mai mari de 50 de hectare sunt foarte puține din punct de vedere numeric, dar utilizează mai mult de jumătate din suprafața agricolă. Ceea ce ne arată că agricultura a cunoscut un proces pronunțat de concentare; există puține ferme mari, sub 1% din total, dar care utilizează jumătate din suprafața țării și există multe gospodării mici, care, însă, exploatează doar 5% din suprafața totală.

În fine, analiza mai arată că 61% din suprafața agricolă este utilizată de proprietari, indicator care indică un anumit arhaism al agriculturii românești, în care cooperativele sau arenda nu sunt utilizate pe scară largă.

Ca o concluzie, studiul publicat de Institutul de Statistică ne arată un progres lent al sectorului agricol în materie de comasare a terenurilor și în ceea ce privește modalitatea de exploatare a acestora.

În fine, la final, câteva date statistice privitoare la situația pensionarilor din România. În primul rând, numărul pensionarilor a scăzut în trimestrul trei al acestui an cu 27.000 față de anul trecut ajungând la 5,2 milioane de persoane. Este vorba despre pensionarii de asigurări sociale de stat, cei cu așa-numite pensii speciale nu sunt numărați de statistică.

Important este că raportul pensionari-salariați a ajuns la 9 la 10, adică numărul celor angajați este mai mare decât numărul pensionarilor. Însă acest raport diferă drastic între regiuni sau județe. De exemplu, în București, sunt 10 salariați la 5 pensionari, în timp ce în județul Teleorman, există 17 pensionari la 10 angajați.

Pensia medie este 1.106 lei, cu 8% mai mult decât în trimestrul doi al acestui an, iar raportul dintre pensia medie pentru limita de vârstă și stagiu complet de cotizare și câștigul salarial mediu net este de 55%.

Ceea ce ne arată că măririle de pensii se văd în statistici. În viața reală ele sunt temperate de creșterile de prețuri.

839