Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zona euro își păstrează privilegiul dobânzii zero

euro.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ieri, Banca Centrală Europeană - BCE- a votat pentru status-quo. Adică, BCE a menținut dobânda de politică monetară la cota zero, dobânda la facilitatea de creditare s-a păstrat la 0,25%, iar dobânda la depozitele prin care băncile comerciale își plasează excesul de lichiditate pentru o zi este de minus 0,40%.

Decizia păstrării nemișcate a dobânzilor nu este neapărat o surpriză, deși au fost analiști care au anticipat că se apropie momentul în care Banca Centrală Europeană va trece la creșterea dobânzilor. Un argument important în acest sens era cel al divergenței de politică monetară dintre BCE și Rezerva Federală americană. În sensul că Rezerva Federală a crescut dobânda la dolar și chiar a anunțat deja un calendar de creștere a dobânzii pentru acest an. Iată că BCE nu a urmat această cale. A menținut dobânzile la un nivel apropiat de zero.
 
Adeseori, folosim expresia, deja celebră, care spune că „epoca banilor ieftini a apus”. Nu este sută la sută corect, pentru că la nivelul zonei euro, acolo unde operează Banca Centrală Europeană, dobânzile rămân la cota zero. Mai interesant este că în ciuda politicilor divergente ale băncilor centrale și a creșterii dobânzii la dolar, moneda americană a scăzut după o declarație făcută la Davos de către șeful Trezoreriei americane ajungând până la cea mai joasă cotă din anul 2014 față de un coș alcătuit din cele mai importante valute. Analiștii financiari vorbesc deja despre faptul că America aruncă în luptă dolarul slab în războiul comercial mondial, în sensul că exportatorii americani sunt avantajați pe piețele externe.

Motivul pentru care BCE a menținut dobânzile la nivel minim este că inflația nu se îndreaptă încă spre obiectivul pe care și l-a propus banca centrală. Efectul este că dobânzile mici vor continua să stimuleze creșterea economică în zona euro. Are logică, pentru că Europa și economia mondială au nevoie de creșterea economică a zonei euro.

Dar nu doar dobânzile încurajează creșterea economică, ci și politica de achiziție a obligațiunilor. Banca Centrală Europeană a anunțat ieri că va menține programul de achiziție a obligațiunilor cel puțin până în luna septembrie, într-un ritm de 30 miliarde euro pe lună.

În România, efectele banilor ieftini încep să se dilueze. Chiar dacă EURIBOR, dobânda interbancară la care se raportează creditele în euro, este la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, piața românească nu se poate bucura pe deplin de acest moment. Pentru că moneda europeană a crescut în a doua jumătate a anului trecut și implicit a scumpit și împrumuturile în euro. Indicele ROBOR a crescut și el la sfârșitul anului trecut, dar la începutul acestui an s-a stabilizat în jurul nivelului de 2%.

În același timp, euro a crescut, cursul de schimb a ajuns la 4,66 lei pentru un euro și este tot mai aproape de prognoza de anul trecut a analiștilor care anticipau o rată de schimb de 4,70 lei pentru un euro.

Moneda europeană a crescut firesc dacă privim fundamentele economiei românești. Adică, deficitul de balanță comercială a fost pe primele 11 luni ale anului trecut, de 11 miliarde euro, cu 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2016; iar deficitul de cont curent a ajuns, în ianuarie-noiembrie 2017, la 5,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă aproape o dublare a deficitului, în comparație cu perioada corespondentă a anului 2016. Salturile sunt semnificative și dacă adăugăm instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate a legislației fiscale, vom avea motivele care au dus la creșterea monedei europene față de leu.

În plus, datele publicate de Eurostat arată că datoria publică a României a crescut, în trimestrul trei al anului trecut față de anul anterior, în termeni nominali cu 25 miliarde lei și a scăzut ca pondere în produsul intern brut cu 0,6%. Cifrele arată că dincolo de frenezia creșterii, economia are destule zone sensibile.