Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


BNR crește dobânda. O decizie logică pentru o economie supraîncălzită

dobanzi.png

Cum reușește Grecia să surclaseze România pe piețele financiare
Cum reușește Grecia să surclaseze România pe piețele financiare
Image source: 
pixabay.com

Ieri, Banca Națională, prin Consiliul de Administrație, a decis creșterea dobânzii-cheie cu 25 de puncte procentuale, la 2,25%. Creșterea dobânzii este parțial o surpriză, astfel de decizii fiind anticipate de cele mai multe ori de analiștii bancari. De data aceasta, analiștii nu au fost unanimi în a intui mișcarea BNR.

De altfel, banca centrală avea destule motive pentru a menține dobânda la nivelul de 2%. În primul rând, pentru că modifcarea dobânzii de politică monetară, în sensul creșterii pentru prima dată după 1.000 zile, avusese loc chiar la începutul acestui an. Așadar, BNR s-ar fi putut prevala de apropierea în timp a deciziilor, respectiv de faptul că evoluția economiei nu oferă repere suficiente pentru schimbarea dobânzii. De altfel, o astfel de atitudine ar fi fost în spiritul a ceea ce BNR ne arată de ani de zile, respectiv, un conservatorism în luarea deciziilor.

În al doilea rând, BNR ar fi putut menține dobânda la 2% pentru a păstra apetitul de creștere a economiei și pentru a nu mări costurile de finanțare ale statului, într-un an în care împrumuturile vor fi la un nivel record.

Dar, banca centrală avea, de asemenea, nenumărate rațiuni pentru care să crească dobânda de politică monetară. Și, iată, că a luat această decizie. Așa cum a explicat și guvernatorul Isărescu decizia de a crește dobânda s-a bazat evoluțiile din economie. De exemplu, în decembrie anul trecut, inflația a ajuns la 3,32%, ceea ce înseamnă că dobânda de politică monetară este încă sub rata inflației. Iar Mugur Isărescu și-a permis chiar să facă anticipări privind inflația, spunând că “până la Paști, inflația va crește”. Acest lucru ne aduce aminte de prognoza unei bănci din România care prognoza recent, în cadrul unui raport, că până la vară, rata inflației va ajunge la 5%. Desigur, dl. Isărescu nu a avansat nicio cifră, dar în aceste condiții este clar că prognoza Unicredit are toate șansele să se adeverească.

Apoi, o mărire a dobânzii este binevenită într-o economie care crește peste potențial, adică este supraîncălzită. Este exact cazul economiei românești. Mai trebuie adăugate politica fiscală și cea salarială, politici haotice, care, se spune în comunicatul BNR, sunt considerate riscuri și incertitudini care au fost luate în considerare în luarea deciziei privind creșterea dobânzii de politică monetară.

Să dăm un exemplu. Păstrând proporțiile, la sfârșitul săptămânii trecute, în Statele Unite s-a publicat nivelul creșterii salariilor în ultimele 12 luni. Ritmul de creștere a fost de 2,9%, mai mare decât se anticipase. Analiștii au înțeles imediat ce urmează: presiuni inflaționiste și, în pasul doi, creșterea dobânzii de către Rezerva Federală americană. Să mai adăugăm și că acest ciclu salarii mai mari-inflație-creșterea dobânzii este considerat ca fiind una din cauzele scăderii Bursei americane.

Nu este izolat cazul american. Mai aproape de noi, în zona euro, creșterea economică peste așteptări, salutată de altfel, începe acum să producă efecte. Există presiuni de creștere a salariilor, iar în Germania, a devenit deja de notorietate cazul sindicatului IG Metall care a obținut o victorie greu de imaginat: o creștere a salariilor cu 4% concomitent cu posibilitatea muncitorilor de a opta să lucreze 28 de ore pe săptămână.

Salarii mai mari înseamnă putere de cumpărare mai mare care duce la creșterea cererii pe piața internă. Cererea mai mare va însemna creșterea prețurilor, adică inflație. O inflație mai mare decât cea prognozată va pune presiune asupra Băncii Centrale Europene pentru creșterea dobânzilor, decizie care ar mai frâna din creșterea economică.

Orice s-ar spune, că model teoretic, situația seamănă cu cea din România. Creșterea dobânzii de către BNR este binevenită. În pofida celor care vor fi afectați de această decizie, direct sau indirect, companii sau persoane fizice. O decizie care aduce logică într-o economie bulversată de politicile guvernamentale.