Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce face statul cu un miliard de lei? O bancă

bani.jpg

Statul a mai făcut un pas pentru înființarea unei bănci de dezvoltare. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și va însemna capitalizarea băncii cu un miliard de lei. Dacă bugetul va avea bani, anul acesta, să capitalizeze banca.
Sursa imaginii: 
pixabay.com

Mediul de afaceri din România își dorește de foarte mult timp o bancă dedicată întreprinderilor mici și mijlocii. Studiile făcute de patronatul IMM-urilor arată de ani de zile că firmele de dimensiune medie au acces destul de greu la finanțarea bancară. Cel mai adesea, nemulțumirea plecă de la faptul că băncile sunt prea puțin dispuse să își asume riscul de a finanța întreprinderi mici și mijlocii sau afaceri noi, firme care nu au în spate contracte de valori mari, întinse pe ani de zile.

De partea cealaltă, reprezentanții băncilor au argumentat întotdeauna că trebuie să respectate criteriile de prudențialitate indiferent de dimensiunea companiei. În plus, pentru a facilita accesul la credite al întreprinderilor mici și mijllocii s-au creat și instituții financiare de stat care asigură un sistem de garantare a împrumuturilor. Cert este că reprezentanții IMM-urilor au pledat pentru înființarea unei bănci cu capital de stat dedicată finanțării acestor întreprinderi sau chiar transformării Eximbank într-o astfel de bancă.

Săptămâna aceasta, Senatul a mai făcut un pas pentru înființarea Băncii de Dezvoltare a României. Un proiect care apare înscris și în programul de guvernare și care acum capătă o formă mai clară. Așadar, Banca de Dezvoltare a României va fi o bancă de stat cu un capital social, la înființare, de un miliard de lei (aproximativ 215 milione de euro) care va fi transferat de la bugetul de stat. Obiectivele băncii sunt de finanțare a IMM-urilor și a proiectelor mari de infrastructură.

Există în acest punct două observații. Prima este legată de alocarea unui miliard de lei de la buget, mai exact trebuie văzut dacă legislația europeană nu va considera o astfel de operațiune financiară ca fiind ajutor de stat. În cele din urmă, noua bancă de dezvoltare va intra în concurență cu băncile comerciale existente pe piață atât în materie de creditare a IMM-urilor, cât și în ceea ce privește finanțarea proiectelor de infrastructură. Deci, noua bancă va trebui să treacă testul legislației europene privind ajutorul de stat.

O a doua observație este legată de obiectivele băncii. Trebuie remarcat că finanțarea IMM-urilor este mult diferită, din punctul de vedere al sumelor împrumutate sau a evaluării riscului, cu proiectele de infrastructură. Adică, nu putem vorbi de o specializare a băncii, pentru că domeniile sunt total diferite, ceea ce ar putea naște probleme concrete de funcționare în piață.

Un semn de întrebare este legat de felul în care va funcționa noua Bancă de Dezvoltare a României. Deocamdată, observăm că de la buget se mută un miliard de lei pentru capitalizarea unei noi bănci. Trebuie remarcat că proiectele de infrastructura finanțate cu bani europeni și cofinanțate de la buget s-au derulat foarte greu în ultimii 10 ani, de când România este membru al Uniunii Europene.

Prin mutarea unui miliard de la buget în bancă de dezvoltare se încearcă o schimbare de filosofie. Adică, dacă funcționării din administrație nu au reușit să scrie proiecte și să atragă bani europeni, poate o vor face bancherii. Vom vedea.

Este adevărat că Uniunea Europeană încurajează, de câțiva ani, dezvoltarea unor așa-numite instrumente financiare care să fie utilizate la absorbția de fonduri europene. Un astfel de vehicul poate fi și Banca de Dezvoltare a României.

Desigur, va conta foarte mult cum va funcționa noua bancă. Vestea bună este că, prin legea de înființare, din conducerea băncii nu vor putea face parte parlamentari sau membrii unui partid politic. Este o condiție necesară, dar nu suficientă. Noua bancă va avea nevoie de aplicarea principiilor guvernantei corporative și de profesioniști. Dacă nu va fi așa, România riscă să repete greșeli pe care le-a mai făcut, în anii 90, cu băncile cu capital de stat. Adică, banca să fie considerată un fel pușculiță care poate să fie folosită de clientela de partid.